Eu nu mai cred demult in originalitatea in bucatarie. De fapt, ce spun eu, nu mai cred demult ca ar mai exista originalitate in lucratura umana. Mi-a placut foarte, foarte mult o scrisoare a lui Mark Twain catre prietena sa Helen Keller, in care foarte frumos arata de ce e aproape imposibil in ziua de azi sa mai numesti ceva “original”:
“(…) Samburele, sufletul – sa mergem chiar mai departe si sa spunem ca substanta, multimea, materialul actual si valoros al tuturor declaratiilor umane – este plagiarism. Pentru ca in esenta toate ideile sunt de mana a doua, trase constient si inconstient dintr-un milion de alte surse, si folosite zilnic de cel care le aduna cu mandria si satisfactia nascute din superstitia ca el insusi le-a generat; desi nu au nici o farama de originalitate niciunde cu exceptia palidei decolorari provenite de la calibrul sau mental si moral si de la temperamentul sau, care este relevat in caracteristicile formularii. (…) nouazeci la suta din toate lucrurile ce deriva din intelect sunt plagiate, pur si simplu; iar aceasta lectie ar trebui sa ne faca pe toti modesti. Insa nimic nu poate face asta.” (traducerea imi apartine)
De aceea, oriunde vad pretentii de originalitate, vad de fapt absenta modestiei. Si, credeti-ma, e plin de absenta modestiei out there :) Ce legatura are discursul asta cu tarta noastra? Ei bine, are, caci desi nu am inventat eu aceasta tarta, a fost poate printre putinele dati din viata mea cand am facut o mancare la ghici, din capul meu, si a iesit bine. Pentru cineva care e incapabil sa gateasca dupa propriile idei, credeti-ma, asta e un lucru tare mare. Imi doream mult de tot sa mananc o tarta buna, verde, care sa musteasca a primavara, si n-am vazut o reteta care sa ma satisfaca niciunde: toate erau ingalate de lactate si cu un strop-doua de verdeata. Asa ca m-am gandit sa inlocuiesc masa aia laptoasa cu un … piure gros de mazare verde: why not? Rezultatul a fost foarte bun! Si daca as fi condimentat-o mai atent, ar fi fost par-fect!
Ingrediente
- 200 g faina alba 650
- 100 g unt sau ulei de cocos
- 1 praf sare
- 4 linguri apa rece (din frigider)
- 2 lingurite mari de ierburi de Provence (sau alte ierburi uscate care va plac)
- 2 cani mazare congelata
- 1 legatura de leurda (sau, daca nu e in sezon, 3 catei usturoi)
- 2 linguri frunze busuioc proaspat
- 4 linguri mari de seminte de floarea soarelui
- 2 oua
- 1-2 linguri smantana (optional)
- 1 cana rosii cherry mici
- 2 felii transparente mozzarella
- sare si piper negru dupa gust
Metoda
- Intr-un robot cu lama S mixam faina, untul sarea si ierburile pana obtinem un amestec faramicios. Adaugam apa rece si mai mixam putin pana incepe sa se lege si il mai ajutam putin cu mainile sa prinda forma si sa devina elastic.
- Scoatem aluatul astfel format si il intindem intr-o forma dreptunghiulara (sau rotunda, in functie de tava), il asezam in tava, il intepam cu o furculita pe fund si dam la congelator pana pregatim umplutura.
- Scoatem mazarea din congelator si o asezam intr-o craticioara. Turnam peste apa clocotita si acoperim cu un capac. Dupa 5-7 minute scoatem mazarea si pastram putin din apa in care a stat (1/2 cana).
- In vasul aceluiasi robot (eu nici nu-l mai clatesc) punem mazarea cu suficienta apa cat sa se formeze un piureu mai gros atunci cand mixam.
- Adaugam apoi si restul ingredientelor (mai putin mozzarella si rosiile) si mixam bine pana obtinem o pasta fina si omogena.
- Scoatem tava cu aluatul din congelator, turnam in ea umplutura, presaram rosiile cherry si feliutele de mozzarella rupte si dam la cuptorul preincalzit la 200 C timp de 40-45 minute.
Chestiile alea arse si mari de deasupra sunt de fapt feliile de mozzarella – pentru ca au fost subtiri de se vedea prin ele s-au caramelizat destul de rapid – dar nu m-a deranjat la gust deloc. Interiorul a iesit dens si gros dar pufos, cu o aroma frumoasa de mazare, bine complimentata de busuioc si aroma usturoiata a leurdei/usturoiului. Mi s-a parut o tarta usoara, cu continut relativ redus de lactate (2 oua, 2 lg smantana, 2 felii transparente de mozzarella vs. 2 oua, 1 cana smantana, 1/2 cana lapte, 1 cana branza cum se pune in mod normal la astfel de quiche-uri, plus 100 g unt din aluat care in cazul nostru a fost inlocuit de untul de cocos). All in all, it’s a keeper!
Acum ca a venit primavara e nemaipomenita in cosul de picnic sau chiar in caserola de la servici, asa ca marcati reteta :) Intre timp, o trimit cu drag catre Magda, la provocarea Dulce Romanie a lunii aprilie!
Love and peas!
Cand am vazut-o pe FB , am sperat din tot sufletul ca te-ai gadit s-o trimiti la provocare !! Mi-ai facut ziua mai senina , draga Andie !!! E o minunatie de tarta !! <3
O duminica frumoasa sa aveti si-ti multumesc din suflet ptr participare !!
Ce buna trebuie sa fie! :)
Primavara cat mai verde sa ai!
Pai, n-o incercam?
MInunata!! proaspat scoasa din cumptor cu mici inlocuirori, in loc de mazare am indraznit cu urzici:)Bravo Andreea!
Wonderful! Si ma bucur si mai tare ca i-ai dat stilul tau si ai inlocuit mazarea cu urzici. Nothing’s gonna stop you now :)
Leurda in engleza e: ramsons / wild garlic / broad-leaved garlic / bear leek or bear’s garlic – daca vrei s-o adaugi la titlu…
Cred ca poti inlocui mazarea si cu un piure de stevie -sau dragavei cum i se zice prin Oltenia- ca doar e reteta de primavara ;-)