Un Craciun minimalist + VEG de toamna/iarna

8

Mai dragii mosului, ce de timp a trecut de ultima oara cand ne-am gasit pe aici! Va scriu cu oarecare neindemanare, aproape ca am uitat cum se face, aproape ca imi e teama sa ma apropii de condeiul virtual :) Avem tare multe de povestit, sper sa aveti rabdare si chef sa trecem prin toate cele cate s-au intamplat in ultima perioada si chiar sa ne gandim putin la sarbatorile ce stau sa cada pe noi.

In primul rand, VEG de toamna-iarna. Impropriu spus toamna, a aparut acum aproape de sfarsitul anului, cand toamna s-a dus demult. Mi-as fi dorit din suflet sa o pot aduce aproape de voi mai devreme, dar nu s-a putut. Volumul de munca la o astfel de revista este coplesitor, mai ales cand vrei de fiecare data sa testezi un nou design, asa cum am facut eu la acest numar. E mai indraznet, mai jucaus si poate… mai complex. Asa imi place sa cred. Una din rezolutiile pentru anul ce va veni este sa fac in asa fel incat sa coagulez o echipa care sa preia din responsabilitatile care in acest moment stau toate pe umerii mei – nu stiu cat de mult va place voua revista, dar pentru mine e un passion project la care nu vreau sa renunt si care inseamna crestere, evolutie, provocare. Iubesc faptul ca pot sa colaborez cu oameni care nu sunt neaparat vegetarieni intr-un mod atat de frumos, iubesc faptul ca pot sa va prezint oameni talentati – unii la inceput de drum, altii atat de cunoscuti si iubiti, iubesc faptul ca VEG incearca sa fie o carte de vizita pentru lucrurile frumoase care se intampla in bucatariile bloggerilor de food din Romania. Imi doresc ca toate astea sa continue, sa creasca. Am nevoie de ajutorul si sustinerea voastra si va multumesc pentru fiecare pagina pe care o rasfoiti si cuvant bun pe care il trimiteti catre noi.

In numarul asta m-am jucat putin cu lumina artificiala. Pentru mine lumina artificiala e o adevarata provocare pentru ca nu imi place sa o recunosc in poze. Nu ma intrebati de ce, dar imi taie din magie. De aceea ma lupt cat pot sa invat sa o folosesc in asa fel incat sa pot recrea, cat de cat, frumusetea diafana a luminii naturale. Inca nu pot asta asa cum mi-as dori, insa in numarul asta al revistei am scris un articol despre bauturi in care am constatat ca lumina artificiala poate uneori sa fie mai interesanta si mai flexibila decat cea naturala. Ador pozele care mi-au iesit, cel putin pana data viitoare cand voi invata mai multe si mi se vor parea rudimentare :) Am scris despre trei bauturi pe care eu planuiesc sa le fac de sarbatori – cel mai probabil de Revelion- cand dansam mult si avem nevoie sa ne racorim. Sper sa va placa!

_DSC1075 citrice Untitled-1

Insa astea nu sunt singurele poze cu lumina artificiala cu care am experimentat in ultimul timp. Meniul de iarna de la AGO pe care am avut placerea sa il fotografiez in noiembrie a fost de asemenea facut integral cu lumina artificiala. Am incercat sa creez o atmosfera mai intunecata, baroca, un contrast intre perfectiunea mancarii puse in farfurie de Chef Nico Lontras si Chef Johnny Susala si luxul usor neglijent al imprejurimilor. Imi plac pozele, iar voi aveti ocazia sa le admirati nu numai pe site-ul AGO ci si in revista Luxury de luna asta (spoiler alert – pozele contin carne, insa le expun ca pe lucrari de portofoliu, sariti peste daca nu doriti sa vedeti).

INCEARCA SI >  VEG de iarnă și un meniu vegetarian de sarbatori

ago-2 ago1 ago3 ago4 ago5 ago6 ago7 ago8 ago9 ago10 DSC_2734Tot in noiembrie am fost speaker la Food Bloggers Conference, un eveniment organizat excelent de Cristi Manafu si al lui Evensys, la care m-am bucurat enorm sa particip. M-am reintalnit cu prieteni vechi, am cunoscut oameni noi si entuziasti, in fine, sunt prea multe de povestit pentru a le inghesui aici. Sper sa am ocazia sa va povestesc mai pe larg intr-un alt articol si, mai ales, abia astept urmatoarea editie.

IMG_1498 IMG_1509Si iata-ne ajunsi la punctul culminant al articolului nostru: meniul de sarbatori. Well, that’s not gonna happen. Anul asta, mai mult ca oricand, ma simt coplesita de consumerismul care ma inconjoara (si caruia, care fie vorba intre noi, i-am cazut si eu victima) in manifestari din ce in ce mai impresionante. Romanii nu o duc bine cu banii si totusi supermarketurile sunt pline pana la refuz, atat de pline incat nici nu-ti poti gasi loc de parcare, daramite loc la cozile imense sau in aglomeratia si haosul general. Dintotdeauna mi-a placut sa pregatesc ceva special de sarbatori, sa ma pregatesc pe mine in primul rand pentru o perioada de vacanta frumoasa, cu mancare buna, relaxare si compania celor dragi. Doar ca… simt ca de la an toate astea se consuma, se ard in vartejul asta al zecilor de sticle de ulei si pungi de faina cumparate pentru o masa de 5 persoane. Ma gandesc la risipa de mancare, de brazi, de vieti ale unor animale nevinovate si parca nu mai vreau sa vina sarbatorile.

Asa ca mi-am propus sa-mi trag doua palme si sa ma intorc la o viata de bun simt si cumpatare. Voi impodobi acelasi brad artificial si modest, voi gati trei feluri de mancare simple si doua deserturi, ma voi aproviziona cu fructe pentru suc si voi multumi din inima pentru toate cate mi-au fost date in ultimul an. Vreau sa intampin Craciunul cu inima, masa si casa curate si descotorosite de bagajul material si emotional adunat in ultimul an. Ceea ce va doresc si voua.

Si daca chiar sunteti curiosi cu privire la ce voi pune pe masa mea simpla de Craciun, va spun de pe acum:

1. platou de aperitive format din: masline naturale, branzeturi italienesti si frantuzesti, salata de ardei copti, betisoare de legume (telina, ardei, apio, morcovi) si un humus mic, rucola imprastiata peste tot.

2. gratinul de cartofi din VEG, o portie de chiftele de legume in sos de rosii, doua salate (din nou cele doua salate din VEG, ca doar de asta le-am testat :).

3. prajitura cu foi a Andreei (care este GENIALA) si un tort insiropat de portocale a carei reteta o public dupa Craciun, dar care va fi nemaipomenit pentru Revelion.

Acestea fiind spuse, va doresc sarbatori fericite si mai ales cumpatate! Nu e normal ca dupa fiecare doua reclame la carnati si fast food sa avem in perioada asta reclama la colebil si alte medicamente care taie greata sau ajuta ficatul si digestia. Nu e normal sa se manance pana se ajunge in halul asta, so take care.

Love and simple lifestyles!

Aboneaza-te si primesti gratuit:

- un eBook cu 20 retete vegetariene delicioase + un ghid complet de planificare a meniului saptamanal
- un digest saptamanal cu toate retetele si articolele publicate, astfel incat sa afli toate noutatile fara a-ti incarca prea mult inboxul.

SHARE

8 COMMENTS

  1. Draga mea, asa si eu…am decis sa nu ma mai agit prea tare. Am facut cam toate cumparaturile din timp, am luat numai lucruri necesare si voi gati strict cat ne trebuie pt o zi doua. Mi-e si groaza sa mai intru in magazine in perioada asta. Ma bucur ca faci prajitura :D, evident o voi face si eu, caci e deja traditie :).

    • Prajitura aia imi place de nu mai pot, de mult timp i-am pus gand rau, dar tinand cont ca am fost mai moale la zahar si nici nu am intrat in bucatarie… oh well. Cat despre magazine, don’t even get me started! :)

  2. Esti super ! Te citesc cu atata placere de nici nu vrei sa stii! Ma uit mereu dupa articolele tale, iti fac “reclama” pe oriunde apuc (sper sa nu te superi). Dar si mai mult imi place cand vad ca aduci in discutie topicuri de actualitate care sunt pe sufletul meu (mai ales ultimul cu consumerismul). Parca lumea din jur e oarba si nu vede realitatea, suntem prinsi intr-un cerc vicios, realitatea de azi nu mai e deloc placuta. Si totusi, sa stii, ca sunt oameni, mai putin ce-i drept, specii rare, care gasesc fericirea in lucrurile simple. Doar o calatorie la tara, acolo unde parca te intorci in timp, unde traditiile sunt minunate, aerul e curat , mancarea de casa (cu exceptia porcului, bineinteles, dar facem “skip”) si oamenii simpli si omenosi. Iti doresc tie si tuturor celor care te citesc Sarbatori linistite in familie, cu mancaruri sanatoase si pline de vitamine.
    PS. De-abia astept tortul de portocale. Si pentru urmatorul VEG iti pregatesc si eu un super tort vegan de ciocolata copt la abur.

    • Patricia, cum sa ma supar?? Ma bucur asa mult sa-mi fac prieteni noi, chiar daca deocamdata doar virtual. Inainte, prietenii de genul asta se numeau “pen pals” si isi scriau scrisori pe hartie. Ce frumos!
      Te imbratisez si abia astept tortul cu ciocolata!

  3. Revista ta parca este din ce in ce mai superba.
    Felicitari tie si colaboratorilor tai si multe multumiri ca ne incantati cu articole captivante si fotografii apetisante!

    Craciun fericiti si linistit alaturi de cei dragi!

LEAVE A REPLY