Draga Kitchen Aid,
Visez de mult timp la tine. Atat de mult, incat noi doi am inceput sa avem o relatie extraconjugala vinovata. Si ca sa-ti declar inca o data, public, dragostea mea netarmurita pentru tine si crema de bezea si unt pe care stiu ca tu o faci cel mai bine din lume, am facut un tort. Nu orice fel de tort. M-am gandit la originea ta americana si m-am intrebat ce ti-ar face mama ta de ziua ta, ca sa-ti placa mult, mult, mult. Mi-am raspuns imediat: Red Velvet, of course! Un blat clasic american, un tort inalt american si toata inima mea inauntru. La propriu, draga Kitchen Aid, la propriu.
Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”.
Tortul asta este de fapt trei in unu, pentru ca sunt trei torturi care s-au combinat, ca in reclama. Doua torturi albe si unul red velvet, care a compus inima.
Ingrediente
- Am folosit reteta mea clasica, de AICI
- Pentru o tava cu un diametru de 19 cm am folosit 3 oua.
- 250 g faina cernuta
- 2 linguri cacao
- 1 lingurita sare
- 200 g zahar
- 120 g unt moale
- 2 oua mari
- 240 ml lapte batut
- 1 lingurita bicarbonat stins in 2 linguri de otet
- 1 lingurita extract de vanilie
- 2 lingurite colorant rosu
- 2 ciocolati albe de 90 g (180g ciocolata alba)
- 180 g smantana pentru frisca
- 500 g mascarpone (2 cutii)
- 300 ml apa
- 150 ml zahar alb
- 1 lingurita extract de vanilie
- Reteta de fondant o gasiti AICI
- Intrucat trandafirii trebuie lasati la uscat doua zile, fondantul trebuie facut cu o zi inainte de data cand doriti sa ii realizati.
- Va trebuie fondant alb, fondant roz, colorant roz, atat lichid cat si pudra, o pensula, cuttere rotunde de diferite marimi.
Metoda
- Blaturile albe se coc cu o zi inainte de montajul final al tortului, respectand ingredientele si pasii din linkul de mai sus. Mare grija atunci cand turnati zaharul peste oua: nu il puneti pe tot deodata, ci in trepte si incorporati bine. In caz contrar, bezeaua va scadea in volum si acest lucru va afecta calitatea si marimea ulterioara a blatului.
- Cand sunt gata, lasam la racit si intarit pana a doua zi.
- Le sectionam pe fiecare in asa fel incat sa obtinem trei felii perfect egale si dam deoparte.
- Cernem faina si o amestecam cu sarea si cacaoa.
- In alt bol batem untul cu zaharul pana se schimba la culoare si devine pufos. Adaugam ouale si amestecam bine.
- Incepem sa incorporam usor amestecul de faina, alternand cu laptele batut. Mixam bine, iar la final stingem bicarbonatul cu otet intr-o canuta si il adaugam peste compozitie impreuna cu extractul de vanilie si colorantul.
- Turnam in tava si dam la copt la foc moderat (gas 3-4) pana trece testul cu scobitoarea.
- Cand se raceste, il faramitam bine cu o furculita.
- Intr-o craticioara topim ciocolata impreuna cu smantana pentru frisca, la foc mic, sa nu o clocotim. Imediat ce s-a topit dam deoparte, lasam sa se raceasca, si eventual dam si 30 minute la frigider sa se intareasca un pic.
- Scoatem din frigider si mixam cu mascarponele si, optional, 1 lingurita de extract de vanilie/apa de trandafiri, pana obtinem o crema pufoasa dar consistenta.
- Se pune zaharul peste apa intr-o craticioara si se mesteca pe foc mic pana acesta s-a topit.
- Din acest moment nu mai mestecam dar fierbem pana se ingroasa usor. Dam de pe foc si lasam sa se raceasca complet. Abia apoi folosim.
- Luam primul blat alb, insiropam putin felia de jos, acoperim cu un strat subtirel de crema, apoi facem acelasi lucru si cu celelalte doua felii. Pe cea de deasupra nu o ungem. Procedam la fel si cu blatul doi si dam la frigider cateva ore sa se aseze siropul si sa se intareasca bine crema.
- Dupa racire, incepem sa scluptam blaturile albe pentru a crea loc inimioarei. Eu am folosit ca si ghidaj un capac de plastic rotund al unei caserole, cu diametru mai mic decat al tortului. Am pus capacul pe primul blat alb si am trasat un cerc in jurul lui cu varful cutitului, apoi am inceput sa tai din blat avand cutitul inclinat oblic, incepand de la centru spre exterior, astfel incat sa obtin o gaura de forma unui con cu varful in jos. Acesta este blatul pe care il vom folosi pentru partea de la baza inimioarei.
- Luam al doilea blat alb, trasam un cerc in acelasi mod avand grija ca distantele margine-centru sa fie proportionale, apoi incepem sa taiem in el in asa fel incat sa obtinem in perimetrul cercului tot un con, de data aceasta din blat orientat cu varful in sus, inconjurat de un mic sant. Este foarte dificil si va sfatuiesc sa taiati cu atentie, putin cate putin, pentru ca nu veti mai putea pune inapoi ce ati scos. Din pacate, intrucat este etapa cea mai grea, m-am lasat absorbita si nu am reusit sa fac poze, insa va dau mai jos o poza luata de AICI despre cum trebuie sa arate cele doua blaturi:
- Acest al doilea blat reprezinta partea de sus a inimioarei.
- Luam frimiturile de blat rosu si umplem bine cele doua blaturi scobite. Apasam usor in asa fel incat sa se taseze frimiturile si nivelam.
- Ungem partea superioara a blatului alb cu crema (atentie! doar partea alba, nu si cea in care am indesat blatul rosu!) a ambelor torturi albe.
- Urmeaza din nou o parte delicata: suprapunerea celor doua torturi, astfel incat sa unim umplutura rosie. Avem grija ca blatul cu gaura in forma de con (partea de jos a inimioarei) sa fie la baza iar deasupra lui asezam simetric, cu partea rosie in jos, blatul cu con si sant, reprezentand partea de sus a inimioarei.
- Invelim bine tortul obtinut in crema. Pe partea de sus presaram restul de frimituri rosii si decoram cu trandafirii din fondant.
- Dupa cum va spuneam si mai sus, trandafirii din fondant se fac cu doua zile inainte de montaj, pentru a avea timp sa se usuce corespunzator. Asigurati-va ca aveti timp sa ii faceti, intrucat sunt extrem de migalosi si veti munci la ei cateva ore, garantat.
- Tutorialul si tehnica folosita de mine pentru realizarea trandafirilor le gasiti AICI.
- Inainte de a-i aseza pe tort, eu i-am pudrat usor cu un colorant pudra roz, pentru un efect mai special, ajutandu-ma de o pensula.
Trebuie sa va spun ca am muncit zile intregi la el. Poate si pentru ca a fost prima data, poate si pentru ca a fost pentru concurs si am vrut sa iasa bine, poate si pentru ca la inceput noua mea tava nu m-a ajutat deloc si am nenorocit trei blaturi pe care le-a mancat iubi, fortat, cu lingurita si un pic de lapte.
Draga Kitchen Aid, tortul asta e doar pentru tine. Ti-am facut loc pe blatul de lucru, hai acasa.
Love and red velvet!
Arata minunat! Cand o sa vina copilul ratacit acasa, sa ma chemi sa-l admir si eu :).
Draga mea, cred ca pana atunci mai trebuie sa facem cateva invocatii – ploaie, vant, tunete :) Ca sa exersam chemarea KA prin mentalizare colectiva!! :) Te pup!
wow,imi vine sa mananc monitorul
Ba poti veni sa mananci individul!! Noi am mancat ATATEA blaturi in ultimul timp ca mi-a iesit pe nas! Nu mai vreeem!
daca ma teleportez poate vin. :)
Arata… PERFECT!
Asa declaratie mai rar…Felicitari!
Alina, multu mult pentru vorbele frumoase si incurajari. Atunci cand ai muncit asa mult pentru un lucru, aprecierile din partea celor din jur conteaza cel mai mult, mai mult ca robotul in sine :) Dar eu cred ca tu stii la ce ma refer :)
Te pup!
Stiu insa aprecierea din online la mine e cam slaba (dar nu sufar :) )….
E minunat sa faci ceva de drag si din inima si mai ales cu pasiune fara sa astepti reactii…insa cand ele vin e senzational!Iar la tine nu aveam cum sa nu am “reactie” cand ai pregatit asa minunatie!Se vede cat de mult muncesti…
Inca o data felicitari!(textul e super funny :)) )
Draga mea, din experienta mea proprie, iti spun ca la asta cu online-u’ tre’ sa ai rabdare. La mine a durat mai mult de un an in care eu comentam singura pe blog, ca nu vorbea nimeni cu mine. Dar asta nu m-a descurajat! Dupa cum vezi, ma distrez bine cu mine insami :) Nici acum nu pot zice ca am cine stie ce blog, dar nu asta e relevant. Important e sa continui sa faci ceea ce-ti place, ca iti spun eu: munca intotdeauna se vede! Si mai e ceva – important e ca oamenii cu care vorbesti sa fie faini, nu neaparat multi. Cam atat din putul gandirii mele pe aceasta tema. :) Te-am coplesit cu noutati, nu? :)
Ce-mi place cand dau de oameni care-s pe aceeasi lungime de unda cu mine! Sa traiesti! >:D<
Perfect de acord!Calitate nu cantitate,cam pe asta ma bazez si cand gatesc!
E important sa faci ce iti place tie nu ce si-ar dori alti oameni sa faca/vada! :) ;)
Aaa nu am probleme legate de popularitate!mi-e extrem de bine asa cum e acum…
Hugs!
cat este de frumos, si blaturi ti-au iesit!
e super tot, floricelele la care ai muncit atata timp sunt extraordinare.
ma faci sa vreau si eu un KA de 1000w :)) … sa nu auda sotul meu :))
moama deja visez la ce ai sa pregatesti tu cu acel kitchen aid bestial …. deci primu’ si primu’rand cred ca ai sa bati la oua in el … de o sa termin itoate oaule din supermarket+uri, de prin vecini si ” la propriu” (citez o dna) ale producatorilor de uouă :))
ai sa faci creme si cupcakes in n-feluri si n-culori .. macarons feştite-in fel şi chip … si visele mele continua!
e superb tortuletul!
Draga mea, ce scumpa esti! E tare frumos ca tu il consideri deja protzapit la mine-acasa, da’ tare cred ca mai e drum lung pana acolo…
Si mai cred si ca visele noastre se intersecteaza, ca si eu visez numai creme, cupcakes si macarons… ah… ce-o sa mai fac eu fondantul in el! Si ah, cel mai important – ce de buttercream usor si rafinat pentru cupcakesi o sa fac eu! Atat de light si lipsit de zahar si grasime incat nici n-o sa va vina sa credeti… Si unt parfumat si aluaturi si painici…….. (nu ne gandim deocamdata la oua, ca la cat s-au scumpit, imi vine sa le clonez!!)
Ah, sa-mi dau palme, trebuie sa pun mana pe un Kitchen Aid :D
Te pup scumpa mea, multumesc de cuvintele frumoase!
Minunat…. felicitari si bafta la concurs!
Multumesc! Let’s bring KA home! :)
Genial tortul! Si trandafirii nemaipomeniti!
Multumesc, m-am straduit.. adevarul e ca am muncit la el, nu gluma! Te pup!
Felicitari din plin, Andie!!! Meritai din plin sa castigi, cred ca esti in al noualea cer! Uite cum a devenit visul tau realitate… Te pup cu drag, felicitari din nou!!!
Diana, asa e! Sunt in al noualea cer al euforiei prelungite! :) S-a materializat, s-a materializat, va veni la mine pe blat! Yupiii! Te strang in brate si iti multumesc de urari!
BELEA
O minunatie si o splendoare de tort.Bravoooo!!!
/sigh
Imi iau curaj sa intreb si eu cu ce e mai bun un KA fata de un mixer obisnuit in afara faptului ca e mai frumos si ca poti face alte lucruri in timp ce el bate? Mi-am luat un fel de copie a lui, de la Brandt, mult mai ieftin(vreo 130 euro), dar in afara de faptul ca pot face ce vreau in timp ce el isi vede de treaba, nu vad avantajele. Face o mare galagie, vasul e mare si mai greu de spalat , deci banuiesc ca ceva face KA de costa asa scump, dar nu stiu eu…
Draga mea, e o intrebare foarte obiectiva. Al meu nu face asa mare galagie, iar la spalat, chiar si manual, e ca oricare alt castron sau bol. Insa eu il bag mereu la masina de vase. Avantajele, pe langa cel evident de economie de timp, stau de fapt in puterea pe care o are: mixeaza, amesteca si framanta chestii care ar face si o gospodina sanatoasa sa se epuizeze fizic si emotional :) De exemplu, framanta aluatul de cozonac fara sa clipeasca, or pentru mine asta era horror, ca ma punea mama sa tin de lighean si munceam amandoua ca nebunele pentru doi cozonaci amarati. Asta a disparut. La fel si pentru paine sau aluaturi. Face anumite creme – gen crema de bezea frantuzeasca sau italieneasca – pe care, daca incerci sa le faci cu un mixer normal, trebuie sa mixezi cate 45 min – 1 h, timp in care iti nenorocesti mainile, spatele si, cel mai important, mixerul. Mr. Red face asta de trei ori mai repede si fara vreun efort din partea mea. Inainte, cel mai groaznic lucru pentru mine era sa fac crema asta, pentru ca de fiecare data credeam ca o sa imi plesneasca mixerul de mana, atat de tare se incingea. Ca sa nu vorbesc ca pur si simplu ma durea mana de atata mixat!
De asemenea, calitatea aluatului sau cremelor mixate de el este superioara, net superioara. Cozonacii si painea imi ies mult mai pufosi, cu retele de gluten mult mai bine formate. Eu una daca nu l-as avea, as strange bani si mi l-as cumpara – nu ma mai vad vreodata fara el. Pentru cineva care nu petrece mult timp in bucatarie, poate nu e asa important, insa pentru mine.. pfui!
Si al meu face zgomot, insa nu pot spune ca e atat de deranjant… nu stiu ce sa zic. Banuiesc ca intre KA si modelele mai ieftine exista tocmai aceasta diferenta de putere si calitate, altfel, ca si accesorii, nu cred sa existe.
Sper ca te-am lamurit mai bine draga mea, daca mai ai intrebari specifice iti stau la dispozitie!
Multumesc mult de raspuns, visam de citiva ani sa imi iau unul, dar imi spuneam ca n-am loc in bucatarie. Si apoi m-am gindit ca macarons fac o data pe an de Craciun. La cozonaci si piine(pe care o fac de 2 ori pe saptamina) imi place sa framint. Mai raminea doar aluatul de pandispan , e drept ca dupa 45 de minute de mixat se facea fierbinte mixerul, asa ca am luat “copia” asta , care la aluat de pandispan isi face bine treaba. Vasul ocupa loc mult in masina, asa ca de obicei il spal de mina, dar e dintr-un inox cu striuri cumva, greu de spalat, imi sugereaza o calitate proasta, la fel si forma , e mai mult inalt, e greu de amestecat apoi ceva cu mina in el.
O sa ma gindesc, poate daca as avea unul mi-as schimba obiceiul si as mixa si aluatul de piine, cine stie?
Pina una alta primul pe lista e un extractor de suc , vazind la tine pe blog, chiar sunt convinsa, mai ales ca storcatorul centrifugal ales cu atita grija l-am dus deja in pivnita(etapa 1 in drum spre gunoi…ca imi pare rau sa-l arunc direct).
Inca o data multumesc
Elena, poate poti sa-l vinzi? Pe Ebay? Sau daca nu macar sa-l dai unei familii nevoiase.. eu asa fac cu lucrurile in plus.
Din punct de vedere al sanatatii, intr-adevar, slow juicerul e prima optiune. Sa stii ca asa am zis si eu la inceput cand a venit Red – ca imi place sa framant painea cu mana, ca ce sens are sa il pun pe el sa faca o treaba pe care eu o fac mai bine si mai repede si-mi si place… nici nu stii ce repede am renuntat la framantatul cu mana cand m-am prins ca el (din pacate) face treaba mult mai bine ca mine. Mai ales la aluaturile foarte hidratate, care se lipesc rau de tot de mana, e o comoara!
Eu n-am problema asta cu vasul, se spala excelent la masina de spalat si nu are striatii. Eu iti tin pumnii sa-ti iei exact ce ai nevoie si te imbratisez!
Multumesc inca o data de raspunsuri, m-au ajutat foarte mult, in sensul ca azi, cind sa framint aluatul de piine mi-am zis “ce-ar fi sa incerc?”. Si am descoperit ca, desi spuneam ca-mi place sa framint, e si mai placut sa ma uit la robot cum framinta…si cum bine zici, face treaba mai bine decit mine si nu mai trebuie sa ma spal pe miini de aluat. Asa ca de acum aluatul de piine va fi treaba robotului, o face bine, desi nu m-as fi asteptat de la el. Poate cu timpul o sa-mi iau si un Kitchen aid, dar pentru moment il chinui pe-asta cit e in garantie si apoi mai vad.
Cu drag,
Elena
Hehe, ce ma bucur cand aud din astea :) Exact asa s-a intamplat si la mine, asa ca sa n-ai mustrari de constiinta. Ba eu cred ca o sa-mi scrii cu noi impresii si o sa-l pui sa faca chestii la care nici macar nu te-ai gandit..