5 schimbari pe care le-am facut pentru o viata non-toxica si eco-responsabila

20

De cand am imbatranit – sau de cand am devenit mama, nu stiu exact – am inceput sa am preocupari din ce in ce mai ecologico-responsabile. Ce pun pe piele? Ce aer respir? Cate deseuri produc? Cat consum? Desi nu am dus nicio apucatura la extrem, pot spune ca ultimii ani mi-au adus mai multa constientizare cu privire la subiectele ce tin de sanatatea mea, a familei mele si a planetei. Obsedata de mancare eram deja, acum am adaugat noi straturi: ca o la ceapa, cu cat o decojesti mai mult, cu atat plangi mai tare.

Gluma la o parte, as vrea sa impartasesc cu voi cateva din gandurile si descoperirile mele, in speranta ca va vor folosi.

1Plasticul

Am vazut de curand pe Insta un videoclip cu mizeria din oceane si m-am cutremurat. Nu vreau sa va tin un speech despre planeta si directia in care ne indreptam, ca ne ia deprimarea pe toti, dar vreau sa va indemn sa duceti o viata mai buna in primul rand pentru voi, iar asta inseamna cu cat mai putin plastic. Am aflat tot de curand din cartea The XX Brain ca nu e ok nici macar sa bagam plasticul la masina de vase (plastic plus caldura plus apa bad combo), si am inceput sa ma uit cu alti ochi la bolurile de plastic din bucataria mea. Sunt cateva obiceiuri mici care pot face diferente mari, in primul rand pentru sanatatea personala, iar cel mai notabil este cumparatul de produse LA VRAC (adica neambalate in plastic).

E adevarat ca acum trei ani nu mi-as fi imaginat ca voi ajunge sa ma duc sa cumpar oua cu propriul cofraj sau masline cu propriul borcan, dar iata-ma. Intr-un mod tragico-comic imi aduce aminte de perioada comunista, cand faceam toate astea fortat, iar acum le fac voluntar: ce ironica e viata. E si foarte adevarat ca ajuta mult ca exista magazine care vand in acest fel si ca e greu sa faci asta daca mergi la un supermarket mainstream. Dar si in Romania exista piete in care puteti spune nu plasticului si sper sa existe din ce in ce mai multi vanzatori care sa imbratiseze conceptul de magazin A-Z vrac.

Un alt pas important este renuntarea la plastice de unica folosinta (no excuse for single use!), precum paiele, betisoarele de urechi, canile de cafea sau ceai, caserolele de plastic to-go etc. Betisoarele de urechi oricum nu sunt recomandate de doctori, dar daca tot va incapatanati, am vazut acest instrument de curatare a urechilor din metal care mi s-a parut foarte tare!

La fel de adevarat e ca plasticul e inca destul de prezent si in viata mea. Am trecut de curand pe un purificator de apa ca sa scap definitiv de robia apei la sticla si, cel mai important zic eu, am internalizat un adevar care m-a lovit tarziu: reciclatul nu e totul. Cand m-am mutat in Belgia eram foarte incantata ca aici se recicleaza agresiv si ma simteam extrem de implinita cand imi caram sacii la locul potrivit. Apoi am descoperit cartea Zero Waste Home a lui Bea Johnson si mi-am dat seama ca daca vreau sa fiu cu adevarat eco-responsabila trebuie sa invat sa produc cat mai putine deseuri in the first place. Ca ordinea actiunilor pozitive e alta: REFUZA, REUTILIZEAZA si abia apoi RECICLEAZA. Ce soc a fost ala.

Pana atunci nu ma gandisem niciodata la lucrurile care imi intrau in casa “pe sub radar”, precum cadourile inutile, pliantele publicitare, facturile pe care le puteam obtine si pe mail, bricolajele celui mic, mostre gratuite de la farmacie sau parfumerie, lista e imensa. Am inceput un exercitiu foarte util, dar greu de implementat: sa refuz, atat din partea celor din jur, cat si din partea mea. Cadou de la bunici pentru cel mic, plin de plasticarii si ambalaje? Refuzat, anuntat ca va fi refuzat inca dinainte de a fi cumparat. Pus sticker de “no pub” pe posta, anuntat toti furnizorii ca trecem pe facturare electronica si atat, refuzat imprimarea bonului de casa etc. Sunt enorm, enorm de multe lucruri pe care le puteti refuza, daca doar stati putin si va ganditi atent la ele.

2Materialele in care gatim si pastram mancarea

Nu e prima oara cand scriu despre asta pe blog. Sunt in razboi TOTAL cu teflonul si va implor sa folositi tigai de fonta sau ceramice. Gatiti cu: inox, fonta, lemn, ceramica, sticla. Incercati sa nu folositi folie de aluminiu la gatit. Conservati mancarea in oale de inox sau recipiente de sticla, eu am o obsesie pentru borcanele Weck, Ball si pentru recipientele de sticla IKEA. Inveliti mancarea si acoperiti castroanele cu resturi cu beeswax (textil imbibat in ceara de albine) sau bumbac cauciucat.

Nu sunt o ipocrita. Si eu am in casa o tigaie de Teflon pe care o foloseste numai mama cand vine in vizita (si care refuza sa gateasca cu a mea de ceramica, probabil de frica) si cateva cutii de plastic cu capac pe care le folosesc la stocat mararul si patrunjelul congelat, dar care vor fi usor-usor inlocuite de pungile de silicon Stasher. Sunt mega-fan Stasher, pastreaza prospetimea mancarii intr-un fel neegalat. Am si niste zip-lockuri Ikea, am inclusiv o rola de folie de aluminiu (de 3 ani aceeasi) si o rola de folie de plastic, pe care le pastrez “pentru orice eventualitate.” Cam ca dependentii de substante, cred. Insa ideea principala e sa incercam cat mai mult, nu neaparat sa fim 100% acolo.

3Produsele cosmetice si de ingrijire a casei

Stam imbracati in haine 24/24 (sau aproape, hihi, depinde de localizare si de activitate). Substantele cu care sunt tratate hainele alea au o influenta uriasa asupra sanatatii noastre, insa pentru ca nu ni se face rau instant de la ele, ca de la o mancare proasta, nu facem nimic sa le imbunatatim prestatia. Pielea e cel mai mare organ al corpului si peste 60% din ce punem pe ea se absoarbe in sange.

Anul trecut am devenit alergica la uleiurile esentiale (o alta poveste-telenovela pentru care trebuie sa imi adun puterile), asa ca am aflat multe lucruri din vizitele la cabinetele unor dermatologi foarte buni din Bruxelles. Unul din ele este ca sursa numarul 1 de alergii este parfumul si ca iti poate lua mult timp si durere pana sa te prinzi ca esti alergic la asta. Altul este ca foooarte multe produse marketate “hipoalergenic” au parfum si nu ar putea fi mai departe de notiunea pe care o promoveaza. Asa ca eu citesc eticheta.

O alta maaare si uriasa sursa de reactii alergice este vopseaua de par. Nu stiam asta si oricum nu ma vopseam in ciuda firelor albe, dar dupa discutiile cu doctorii am renuntat definitiv la idee. Un alt produs extrem de daunator in special pentru sanatatea feminina e deodorantul: inlocuiti-l cu un amestec de ulei de cocos, bicarbonat si arrowroot sau piatra de alaun. E drept ca nu functioneaza in zilele calde de vara, asta e marea mea drama, dar macar nu folosesc tot timpul substante atat de toxice intr-o zona atat de sensibila. De curand am intrat in teste cu deodorantul Nuud, produs de o companie olandeza si care are un concept extrem de atragator, si deocamdata pot zice ca e ok, dar mai am de testat.

Vorbind de sanatatea feminina: NU MAI FACETI spalaturi interne cu tot felul de substante si nu mai folositi geluri si sapunuri speciale pentru zona intima. Sunt nocive si ne-necesare! Urmariti-o pe Mihaela Brailescu, va va spune exact de ce!

La nivel personal sunt destul de furioasa pe industria de beauty, nu numai pentru ca promoveaza standarde imposibile, dar si pentru ca incurajeaza masiv consumul de produse si practic producerea de deseuri. Ritualurile nesfarsite de beauty in care trebuie sa utilizezi 20 produse pline de substante dubioase ca sa arati “prezentabil” ma intristeaza nespus, nu numai pentru ca presupun o investitie de timp zilnica pe care barbatii nu o fac, de pilda, dar in special pentru ca sunt nocive pentru sanatatea persoanei care le foloseste si a celor care se inspira din asta. As vrea sa le spun tuturor femeilor care se simt nesigure pe ele ca pielea frumoasa se intretine si cu alimentatie buna, odihna si calm mental.

Nu ma intelgeti gresit: nu spun ca ar trebui sa iesim din casa nepieptanate si mirosind a BO si otet. Spun doar ca putem face o selectie mult mai atenta a produselor pe care le folosim, le putem reduce drastic numarul si creste calitatea. Am auzit lucruri bune de produsele 100% Pure, folosesc cu placere produse din gama Sabio dar, ca urmare a alergiilor mele, eu trag mai mult spre dermato-cosmetice. Daca mai stiti resurse, va rog sa nu ezitati sa le impartasiti in comentarii. Putem fi frumoase facand alegeri bune si pentru noi si pentru mediu.

Un alt sfat important primit de la doctori a fost sa nu folosesc balsam de rufe. Vestea buna e ca nu mai foloseam demult asa ceva. Spal rufele cu detergent lichid hipoalergenic si, pentru dedurizare si “indulcirea” rufelor, le “imbalsamez” cu otet pus in compartimentul de balsam (cam 125 ml la spalare, daca va intrebati, o juma’ de cana). Ka-ching!

Insa parfumul nu e cea mai mare grija a mea. Majoritatea produselor cosmetice si de intretinere a casei sunt daunatoare: fie contin disruptori endocrini, substante cancerigene, toxice sau iritante/alergenice, iar cocktailul pe care il formeaza le da fiori reci pe spate oamenilor de stiinta si nu numai. E o amenintare cat se poate de serioasa! Asa ca ma simt stimulata sa va las doua resurse pe care pe puteti folosi pentru a verifica rapid daca produsul pe care urmariti sa il cumparati e cat de cat sanatos: 1. Aplicatia Environmental Working Group si 2. Aplicatia Skin Bliss. Sunt gratuite amandoua si esentiale, zic eu, pentru a intelege mai bine ce intra in contact cu pielea voastra.

4Materialele sintetice

Cum spuneam si mai sus, nu suntem suficient de atenti cu pielea noastra, eu am aflat-o tarziu si cu suferinta. Nu faceti greseala mea. Incepeti cu lenjeria intima si aruncati tot (sau aproape tot) ce aveti din nylon, poliester, rayon, acrilic si alte nebunii. Fibre de purtat: bumbac organic, in, canepa, ramie, matase, lana, casmir. Colantii aia de yoga, super sexy si cu imprimeu? Not good for the coochie! Bine ati venit colanti din lana merinos si matase! (Am vazut la Hip hip si la Hanro)

Apoi uitati-va la lenjeria in care dormiti (in medie opt ore pe zi!), salteaua, pilota si pernele (care sunt tratate cu substante in apropierea carora nu vreti sa fiti). Eu sunt indragostita de in si bumbacul satinat, amandoua al naibii de scumpe. Sunt in plin proces de tranzitionare a lenjeriilor si saltelei, nu imi permit sa le fac pe toate odata, dar pic cu pic se umple lacul. In special daca va stiti alergici, inul e fabulos. Acelasi lucru poate fi spus de covoare, paturi si perdele – din nou sunt fan in, iuta sau lana.

Pentru camere, mai ales la copil, am optat pentru covoare de lana 100%. Sunt durabile, dar ce este cel mai atragator este ca sunt hipoalergenice si usor de curatat, sunt sustenabile, biodegradabile si natural antiinflamabile (in caz de incendiu, fibrele de lana se topesc, ceea ce incetineste raspandirea focului). E adevarat ca sunt mai scumpe, dar rezista mai mult in timp decat covoarele sintetice ceea ce le face o investitie mai buna de fapt. Acelasi lucru si despre paturile de lana, eu am de la Mozaique, lucrate manual (un alt business sustenabil romanesc, care urmareste sa le acorde femeilor dezavantajate din mediu rural posibilitatea de a lucra pentru un venit stabil).

Tranzitia asta cred ca poate fi facuta mai usor daca, ca si mine, incercati sa adoptati un stil de viata mai… minimalist, mai #konmari asa. Chestii putine, de calitate, care va starnesc bucuria interioara atunci cand le purtati si care va vin perfect. Subliniez partea cu “incerc,” pentru ca inca sunt de parere ca am o garderoba prea mare si insuficient epurata. Insa la fel de adevarat e ca marea ei parte sunt hainele mele de birou, la care acum, imbracata in iegari si sweater in timp ce muncesc de acasa, ma uit cu o spranceana ridicata. Iegari. Asa-i ca v-a fost dor sa foloseasca cineva cuvantul asta in public?

Sunt foarte multi mici producatori de la care puteti cumpara. Inul lituanian de pe Etsy e de neegalat, Hip Hip are rauri de chestii din merinos, Floriana face haine minunate pentru adulti si copii, la De Florian am vazut niste lenjerii la care am balit pur si simplu, sunt de fapt atat de multi incat ma gandesc ca poate nici nu trebuia sa dau exemple, n-as vrea sa se simta exclusi. De fapt, daca esti producator de haine din fibre naturale si vrei sa te includ in acest articol sau pe Insta sau Facebook, da-mi un semn!

5Aerul pe care il respiram

Iubi e sensibil la mirosuri si mare fan chestii parfumate. Cu cat detergentul e mai toxic, cu atat ii place mai mult. Imi reproseaza frecvent faptul ca la noi in casa nu miroase puternic a parfum de detergent de podele (/facepalm) si ca toaleta nu are “chestii parfumate.” Insa ganditi-va ca, pe langa poluarea inerenta metropolelor aglomerate, inhalam si acest minunat cocktail de: detergent podea, detergent geamuri, detergent obiecte sanitare, detergent bucatarie/vase, detergent rufe, detergent covoare, spray mobila, aburi de vopsea din pereti/usi, odorizante camera si baie. Splendid, nu?

Vreau sa va reamintesc ca poluarea e cel mai puternic ucigas tacut si ca omoara, la nivel mondial, mai mult ca razboaiele sau SIDA, malaria si tuberculoza combinate. Asta e un gand la care sa rumegam…

E o munca titanica sa faci o tranzitie de la toate produsele astea la ceva mai putin toxic. E o munca de obisnuinta dar si de bani, pentru ca uneori trebuie sa faci investitii care se amortizeaza pe termen lung sau sa folosesti produse mai scumpe. Insa nu intotdeauna. In principiu, intr-o gospodarie sunt putine lucruri pe care otetul si bicarbonatul nu le pot rezolva. Ideea ca ai nevoie de 14 mii de produse diferite pentru a curata canapeaua, ferestrele, vasele, podelele e… o idee de marketing.

Va dau cateva idei creative despre multiplele intrebuintari ale otetului:

  • balsam de rufe si anticalcar, cum ziceam, 1/2 cana in compartimentul pentru balsam;
  • amestecat cu apa (cam 4 linguri mari la 250 ml apa), detergent pentru geamuri, pentru chiuveta, planul de lucru, frigider si textile de casa, precum tapiteria mobilelor sau covoare (scoate si mirosurile ca bonus);
  • amestecat cu bicarbonat de sodiu, desfunda canalizarea;
  • amestecat cu sare sau bicarbonat, reda stralucire metalelor;
  • dedurizator pentru fierbatoare (scoate calcarul perfect daca e lasat putin la inmuiat si apoi fiert) sau pentru orice chestie pe care se pune calcarul;
  • curata cuptorul cu microunde (cana cu apa si otet incalzita in cuptor, apoi sters cu o laveta) dar si cuptorul normal (amestecat cu bicarbonat si lasat la inmuiat cateva ore);
  • nediluat, curata toaleta, dezinfecteaza pubelele si tocatoarele;
  • incalzit, dezlipeste lipiciul din autocolante etc.

Nu va imaginati ca eu curat numai cu otet si bicarbonat: nici nu am cum pentru ca doamna de la curatenie nu e de acord cu alegerile mele, asa ca facem un compromis. Pentru podele am ceva pentru lemn, pe baza de ulei (dar tot ecologic), iar pentru curatat grasimea din bucatarie, murdaria in baie si detergent de spalat rufe folosesc produse de la Attitude, un brand canadian care imi place mult, cu ingrediente fara griji. Pentru geamuri, faianta, balsam rufe, chiuveta, frigider, electrocasnice, covoare, blat de lucru: otet.

Cred cu tarie ca stilul asta de viata nu e pentru toata lumea, de fapt, majoritatea oamenilor refuza sa renunte la confortul lor si nu vad nicio valoare adaugata in a se gandi la binele general si la viitorul copiilor lor. In categoria asta intra de obicei persoanele care arunca gunoaie prin paduri sau pe geamul masinii, daca stiti ce zic. Mai cred si ca nimic nu trebuie dus la extrem si ca trebuie sa gasim echilibrul ideal pentru noi si familiile noastre: insa fiecare gest, oricat de mic, conteaza. Daca, in urma acestui articol, nu mai cumparati detergent de geamuri si balsam de rufe, eu o sa ma consider foarte fericita. Daca o sa va hotarati sa va faceti cumparaturile din piata, cu punga voastra, o sa fiu si mai fericita. Daca nu veti face nimic din toate astea, eu o sa insist :)))))

Subiectul asta e incredibil de suculent si sunt multe de spus si secrete de impartasit. Pana una alta, o urmaresc cu mare placere, de ani buni, pe Liana (si al sau Alege sustenabil), ceea ce va doresc si voua.

Love and vinegar!

 

 

Aboneaza-te la newsletter si primesti gratuit:

- un eBook cu 20 retete vegetariene delicioase

- un ghid complet de planificare a meniului saptamanal

20 COMMENTS

  1. Eu am început să mă gândesc la chestiile mai bune pentru mine și planetă după ce m-am mutat în Belgia, 2011 (cred că e important să fii într-un mediu care are o strategie pentru eco-friendly și care să te și inspire spre asta). Am început cu excelentul oțet pe care îl folosesc aproape la orice, pe post de balsam de rufe de ex. e absolut fabulos; și ca să îi liniștim pe cei care ezită din pricina mirosului, trebuie să subliniem faptul că hainele spălate nu miros a oțet, miros a curat. De vreo 2 ani am început să strâng deșeurile organice (gunoiul din plasa portocalie, aici) și de când e fiul-meu am încetat să ucid orice fel de insectă sau păianjen ce se mai rătăcește prin casă și să am grijă pe unde calc afară (ex, când văd melci pe trotuar, după vreo ploaie lungă, îi iau din mijlocul trotuarului și îi pun în zone mai nepericuloase). No, cam asta deocamdată!

    • Georgia, sunt total de acord cu tine: pana sa vin in Belgia nu prea eram preocupata de aspectele de mediu, eram asa vag constienta de ele, dar erau deeeparteeee de mine. Acum, aici, m-am transformat foarte mult. Conteaza enorm sa fii in mediul asta, cu oameni si locuri care sa te inspire. Asa ca imi fac si eu partea mea si incerc sa ii inspir pe cei de acasa. Te imbratisez!

  2. Bună, am citit pe nerăsuflate articolul și spre marea mea bucurie știam și aplic de ani buni mare parte din tot ce ai scris. Încep cu deodorantul și recomand cu mare drag “Schmidt’s” (folosesc pe cel lime, cel fără parfum sau cel cu ceai verde). Îți spune cineva care testează de mulți ani tot ceea ce se putea în materie de deodorante naturale și dermo-cosmetice. Balsam de buze Apivita cu coacăze în loc de ruj. În loc de demachiant plus dischete ma spăl cu Bioderma Atoderm (recomandat de dermatolog). Același Bioderma este și în loc de gel de dus (are 1 litru) și în loc de săpun lichid. Am descoperit bureții de vase din celuloză. De menționat ca la vasele din inox ar trebui sa fie scris pe ele 18/10 (inox alimentar). Nu sunt de acord în vremurile acestea (la pandemie ma refer) cu alimentele vrac, nu mi se pare igienic.

    • Vera, am auzit de Schmidt’s! Nu stiu de ce nu l-am luat, cred ca din motive de alergie. Imi e foarte greu sa gasesc cosmetice curate hipoalergenice. Si eu tot cu Bioderma, de vreo 15 ani? Tot de la dermatolog. De fapt, eu folosesc multe dermato cosmetice pentru ca sunt safe in alergia mea. Vracul si pandemia… nu te pot contrazice. Cand a inceput toata treaba, am incetat sa iau vrac o perioada. Apoi au aparut studiile care zic ca nu se ia de pe mancare. Oricum nu puteam suporta atata plastic. Asa ca noi tot cu vrac suntem si pana acum nu am facut Covid deloc. Nu stiu daca asta spune ceva sau nu, nu ma pricep…

    • Ioana, am avut si eu ceva asemanator, dar nu cu scopul de a inlocui detergentul total, ci de a ajuta la o mai buna spalare a rufelor si anti calcar. Dupa 3 ani de folosire, nu pot spune ca am observat vreo diferenta, asa ca am renuntat la ele.

  3. cu alergii la parfumuri (si alte cele) sunt de peste 10 ani.
    Din nefericire (sau fericire?? ) nu am avut bani pt toate alernativele la moda asa ca la inceputuri am fost pe simplificare: fara covoare ca aduna praf, parchetul e mai repede de curatzat cu mopul cu aburi, renuntat la mai multe randuri de perdele plus draperii tot din motive de praf (un singur rand ajunge, ba chiar am stat si fara), pot fara cosmeticale si geluri de dus si creme de corp, mancam mai mult crud, stochez in borcane recuperate, mergem la piata si la producatori pt mancare simpla, la haine apelez la mana a2a ca sunt deja spalate si mai ieftine alea de calitate si tzin putine de si Marie Kondo ma invidiaza, etc. In rezumat de 10 ani nu a mai racit nimeni din casa, si avem si economii.
    P.S. la mine alergiile s-au agravat in perioada vegetariana (excesul de gluten si carentele de colagen animal ce protejeaza starea intestinala)

  4. Andie, mi-ai dat o idee excelenta cu otetul in loc de balsm de rufe. Imi doresc de mult sa renunt la el, am trecut pe ceva “bio”, dar tot a chimical imi miroase..Voi incerca la urmatoare tura de spalat. Altfel, am sticluta de pulverizator cu otet de 20% aciditate dialuat in apa, iar cu el curat blatul la bucatarie, tocatorul si am sa trec curand si la geamurile cabinei de dus!
    Multam de sfaturi si link-uri catre magazinele minunate <3

  5. Ce interesant sa te reintalnesc dupa ani…imi amintesc ca in perioada mea de vegetarienism te citeam constant. Nu stiu de ce am renuntat….
    Eu nu am covoare in casa, doar unul mic in living pe care se joaca cel mic. Asta ma ajuta ca pot utiliza mopul cu abur si nici nu adun praf in casa. Plus am primit cadou la o comanda de produse de birou un aspirator robot, model bazic, care pe gresie si parchet e perfect, insa nu ar fi fost daca aveam casa plina de covoare.Spal si curat exclusiv cu otet de ani de zile – il folosesc si ca balsam si sa spal chiuvetele si toaletele. Si geamuri etc. Face minuni. Cat despre vrac, ooooh ce bine e. – avem un mag nu departe si imi cumpar tot ce a nevoie, inclusiv det de vase, care e si acelasi pt maini. Tanti de la curatenie ar tb sa se adapteze – eu cand am avut am informat-o de la bun inceput cum si ce folosesc si nu a comentat. Acum nu mai am o astfel de tanti…. Legumele si fructele sunt locale si de sezon – nu ma ating de struguri sau de capsuni in ianuarie si astept sa le vina sezonul. Oricum e perioada merelor, perelor si asa o ajut si pe tanti de la ferma unde imi fac cump.
    Pt haine, putine si majoritatea de bumbac. Anul asta am luat insa pt cel mic hainute din lana merinos si cu siguranta in viitor voi incerca sa cumpar si pt noi. E si in Ro un brand – Raluland- care face hainute pt copilasi din lana merinos.
    Sa stii ca schimbarea de paradigma in privinta vietii sanatoase am avut-o si eu cand am venit in Be acum 11 ani – tot pe parcurs tot ce e plastic a zburat din casa mea si a fost inlocuit cu sticla si am adoptat si minimalismul. Sper ca si in Ro cat mai multa lume sa inceapa sa se schimbe si in privinta asta!

    • Iulia, e ok, nici eu nu am mai scris constant :) Initial nu voiam sa pun covoare, dar mi-am dat seama ca pentru noi au o importanta functie acustica, de protectie a parchetului (avem unul f prost) si protectie tactila. Si oricum, am doar doua in toata casa, la copil si in sufragerie. Atat.
      Si eu sper sa vina cat mai multa lume “to the eco side”, de asta am si scris articolul. Ma bucur sa te regasesc!

  6. Dar cum facem cei care nu suporta mirosul de otet, eu una nu il suport , mi-e groaza sa pun mana pe sticla si sa dasfac dopul, dar sa il mai rastorn in sertarasul balsamului. Eu locuiesc in Spania din 2005 si aici am schimbat foarte mult . Si aici e la fel ca in Belgia. Ma pasioneaza lucru de mana si cel mai mult tricotatul, fac lucrusoare pentru pitici si pentru adulti si incerc pe cat posibil ca materialele(majoritate sunt facute in europa) sa fie naturale. Puteti urmari micile creati pe pagina de facebook P.U.M si am si instagram p.u.m84 Multumesc pentru sfaturi.

    • Mihaela, la rufe nu se simte mirosul de otet. Miros a curat, nu a otet, deloc. Cred ca sanatatea ta merita sa faci un mic sacrificiu de a tine de nas cat torni in compartimentul de balsam. Eu una asa as proceda.

  7. Mi-a placut articolul, ma regăsesc mult în ce ai scris, dar încă mai e loc de schimbări, deci e tocmai potrivit pentru mine. Legat de cosmetice eu tocmai am încercat Wawa cosmetice, dermato cosmetice cu ingrediente naturale produse în România, au o crema și un ser fără uleiuri esențiale. Mie una mi-ar fi placut puțin cu UE, dar crema și serul cu acid hialuronic nu conține substanțe odorante. By Codru are creme și seruri super faine, doar ca au uleiuri esențiale. By the way, tot mai multe șampoane solide vad ca apar pe piața, alternativa la plastic. Săpunul artizanal (metoda la rece) o buna idee pt a înlocui gelul de dus(plastic, dar și ingrediente extrem de degresante) săpun solid metoda la rece conține glicerina e blând cu pielea și nu degreseaza, păstrând integritatea barierei lipidice. Șampon solid super mișto e Fathya, am găsit pe Rangali, tot produs în România. Am testat foarte multe cosmetice made in România. Eu ma ocup și de un ONG de mediu, tot ce ai scris aici are legătură cu amprenta CO2, dacă îmi permiți voi da share articol și pe pagina noastră FB cleanwood.org PS. Tocmai fac un master privind cosmeticele și am făcut o lucrare recenta despre ingredientele cosmetice, e într-adevăr îngrijorator ce punem pe piele, atenție chiar și la dermato-cosmetice din farmacii, conțin ingrediente care pe termen lung sunt dăunătoare.

    • Alina cat ma bucur ca ai scris si cat ma bucur sa aud de initiativa cu ONG-ul! Imi creste inima, sincer. Sigur ca poti da share la articol, de asta a fost scris. Multumesc si de sugestiile privind cosmeticele, voi cerceta. De cand am devenit alergica pentru mine e un cosmar, pentru ca sunt foarte limitata in ce pot folosi. Am devenit alergica nu numai la uleiuri, dar si la anumite molecule si substante care se gasesc in majoritatea cosmeticelor. Nu pot folosi, de pilda, nimic cu linalol, limonen sau citral, iar lista continua. Sunt perfect constienta ca multe dermato cosmetice au ingrediente naspa, dar cumva sunt prizoniera lor. Am o dermatita seboreica de mica si nu pot folosi decat un anume sampon dermato cosmetic, ca altfel fac rani in cap. La fel si cu cremele de fata. E foarte frustrant!! Oricum, iti multumesc mult de comentariu!

  8. Buna, multumim de articol, foarte util. Incercand sa reducem plasticul, am luat Sodastream, un aparat care face apa minerala. In rest, incercam aceleasi lucruri: mergem la magazin cu containerele noastre, nu luam pungi de niciun fel din magazin, returnam borcanele de iaurt de sticla la magazin, nu luam masina decat cand e chiar nevoie si folosim transport public cand se poate, facem paine cu maia cu faina integrala (am maia, pt cine vrea in brux :)). Nu am trecut la otet dar ma gandeam sa rog pe dna de la curatenie sa foloseasca de 2 ori pe luna iar in celelalte 2 sa foloseasca Attitude. Pt copii, folosim gama Burt’s Bees, care sunt mai naturale si non-toxice decat brandurile din farmacii/de pe piata. Ajutam producatorii bio cumparand mult de la ei.

  9. De când ți-am descoperit pagina tot citesc articolele și mereu găsesc ceva interesant. Și pe mine locuitul in uk m-a schimbat fin punctul asta de vedere. Sau poate m-am schimbat mai mult de când am copil, de fiecare data când mănânc ceva nesănătos, de exemplu, ma gândesc cât de aiurea mi s-ar părea sa o văd pe ea ca le mănâncă, la fel și cu detergenții in ultima perioada. Poate e ciudat, dar asta a fost modul meu de a realiza cât de nesănătoase sunt obiceiurile pe care le aveam. Sunt multe schimbări pe care vreau sa le mai fac, dar trebuie sa le iau treptat. Tu ce mărci de tigăi/oale folosești? Vreau sa scap de tot teflonul din casa după ce am citit articolul tău :)) Știam ca nu-i sănătos, dar nu am aprofundat subiectul pana acum și chiar vreau sa o fac urgent. Urmează hainele și altele. Cu oțetul sunt deja din ce in ce mai buna prietena :)

    • La tigai si grill clar Green Pan. Sunt belgiene si gasesc mereu la promotie. Am auzit si feedback negativ pe net, dar eu le am de ANI de zile si sunt perfecte, pana mea, nu stiu ce sa zic. Am doua cocote de fonta si o craticioara de la Staub, o sauteusa de inox de la Le Creuset care e si un fel de wok, am Instant Pot pentru mancaruri si pentru restul oale de inox de la Ikea, modelul basic. Am si o tigaie de fonta de la Le Creuset. Zero nevoie de altceva. Nici macar nu sunt multe, dar sunt bine alese. Iar cocotele o sa le las mostenire lu’ fiu-meu, au fost ele scumpe dar tin generatii!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.