Diferențele dintre Instant Pot Duo și Instant Pot Pro

Cred că ce m-a atras cel mai tare la PRO e că are un nou sistem de scos aburi numit Whisper Quiet. Două lucruri sunt diferite: (1) în loc să întorci de valvă direct, cu o lingură sau alt sistem ajutător, acum ai un buton lateral pe care îl poți apăsa gradual și (2) deasupra valvei avem un capac de plastic găurit care difuzează intensitatea aburului care iese. Dacă ați scos vreodată aburul dintr-o oală sub presiune știți despre ce jet puternic e vorba.

Vreau să spun că sistemul funcționează, mai ales dacă nu deschidem butonul complet, ci o facem gradual. E altă viață.

La DUO când pui capacul trebuie să nu uiți să pui valva pe „închis” ca să nu îți iasă aburul, la PRO chestia asta se face automat la închiderea capacului. Foarte util.

Insertul de la PRO are mânere cu protecții de silicon, pe când cel de la DUO nu are. Două avantaje vin de aici: e mai ușor de scos din oală și nu se mai învârtește când amesteci în mâncare. Par chestii mărunte, dar dacă folosești oala asta atât de intens cât o folosesc eu, sunt îmbunătățiri enorme pe segmentul de utilizare.

Una din chestiile pe care nu am înțeles-o la DUO e asta: de ce nu se poate folosi și pe plită, ca orice oală normală? Se pare că aceeași întrebare și-au pus-o și alții căci iată, oala de la PRO merge peste tot. Avantajul? Să presupunem că gătești o supă de pui la IP, dar mai ai de fiert fideaua câteva minute și ai vrea să bagi în IP alt insert cu altă mâncare. Boom! Continui supa pe plită. Sau să zicem că vrei să reîncălzești ciorba în oala în care e – boom! Pe plită. Foarte util.

PRO are câteva programe suplimentare, precum cel de sous vide, copt și sterilizare. Părerea mea e că sunt doar artificii de marketing, și voi vorbi despre asta mai jos, la avantajele lui DUO.

Utilizatorii mai experimentați de Instant Pot știu că aburul se scoate din oală în două moduri: forțat (quick release), atunci când trebuie să oprim brusc gătirea (ouă, broccoli, paste, pește etc.) și natural (natural release), adică să lăsăm oala să elimine aburul în timpul său. În majoritatea cazurilor, folosim de fapt o combinație între aceste două moduri: când se termină gătirea, lăsăm oala să elimine aburul natural timp de câteva minute, apoi scoatem aburul forțat.

La DUO trebuie să stai cu ochii pe oală și să îți aduci aminte să scoți aburul forțat după 5 sau 10 minute de stat. Nu o dată am uitat alimente fragile în oală și le-am scos atât de terci că a trebuit să le arunc. La PRO poți seta chestia asta dinainte, astfel încât oala să îți dea reminder. Foarte util, recunosc.

Și la DUO poți regla intensitatea programului de sotare (Saute), dar la PRO e mult mai fin și dă mai mult control. Personal, simt diferența, mai ales când fierb găluști și am nevoie de o fierbere blândă.

PRO permite salvarea de programe favorite în număr mai mare decât cele de la DUO.

Iar acum, părțile la care DUO mi s-a părut mai bună.

Unul din motivele pentru care recomand DUO pentru începători e interfața. Pentru că e o oală făcută pentru America, la ambele modele există programe pre-setate pentru anumite feluri de mâncare, precum fasole, porridge, supă sau orez. Aceste programe au un anumit timp de gătire și un anumit nivel al presiunii (low-scăzută sau high-mare). Mie mi se par o tâmpenie, pentru că ingredientele nu-s la fel. Să luăm orezul. E integral? E negru? E basmati? Fiecare are alt timp de gătire! Porridge. Folosim fulgi instant sau boabe măcinate de ovăz? Cu totul alți timpi! Tocăniță. Ce carne băgăm acolo? Bucăți mari, mici, congelate? Alți timpi! Fasole. Mică, mare, hidratată? Evident, alți timpi.

Așa că eu prefer să îmi folosesc creierul și lista de timpi de gătire oferită de Instant Pot. Sunt mândră să spun că am rezultate mult mai bune.

La PRO treaba e dusă la alt nivel și pe lângă programele clasice au apărut încă altele de „favorite.” Eu recunosc că am setat vreo două și că e tare practic să le folosesc, dar aș fi putut să fac asta și la DUO cu ușurință, și oricum, de cele mai multe ori setez timpii manual pentru că îmi place precizia. Când mă uit la interfața aia plină de butoane inutile mă apucă toți nervii, but maybe that is just me. DUO e simplă și la obiect și mi se pare mult mai prietenoasă pentru începători. La început oala asta poate fi intimidantă, și dacă nu o folosești pentru că nu o înțelegi e păcat de ea. So, DUO.

La DUO capacul se agață de marginea oalei, în mânerele dedicate, din orice poziție, la PRO are „căutare.” Acum m-am obișnuit cât de cât, dar nu reușesc să înțeleg ce i-a posedat să schimbe această funcționalitate ATÂT de utilă și des folosită.

Hai să vă povestesc cum am rămas eu de mai multe ori cu mâncarea negătită în PRO pentru că (1) la PRO trebuie să apeși un buton de start separat după ce setezi programele (la DUO pornește singură după ce ai făcut setările) și (2) nenorocirea de delay start, adică pornirea întârziată, are alt sistem decât cel de la DUO, mult mai neintuitiv. I HATE IT. Trăiesc cu asta, dar îmi e dor de simplitatea lui DUO.

Singura parte la care ambele oale se comportă exact la fel e… GĂTITUL. Ceea ce e cel mai important! Deci dacă nu aveți buget de PRO, înțelegeți vă rog că diferența constă în elementele de utilizare descrise mai sus, iar nu în partea cea mai importantă și anume gătitul în oală.

De ce nu am optat pentru un model cu Air Fryer vă întrebați? Pentru că am citit atent review-uri și nu m-a convins. După cum știți, eu nu sunt fan air fyer în general, mi se pare o hurdughie care umple blatul degeaba și nu face treabă mai bună ca un cuptor, așa că take it with a grain of salt. Eu și la fotografie, și în bucătărie, prefer să am topul de gamă pe fiecare segment, nu chestii care fac mediocru puțin din toate. Să mă iertați pentru vehemență, dar după o vârstă îți permiți :)

Cam asta e ce am avut de spus pe acest subiect, iar dacă am uitat ceva voi actualiza articolul. La voi cum e? Ce model preferați?

Love and Instant Pot!