Nu stiu la voi cum e, dar eu devin cel mai creativa atunci cand nu am nimic de mancare in frigider. In acele momente de foame intensa, cand incepem sa dam tarcoale mesei, hamesiti si disperati, atunci imi vin cele mai nastrusnice idei. Am fost plecata din oras o perioada si, cand m-am intors acasa, evident ca frigiderul era gol. Am gasit printr-un colt de punga patru sfecle rosii mici, doua cepe rosii si doua crengi de rozmarin. Good enough!
Ce-am facut? Am ras repede sfecla, am amestecat-o cu o ramasita de branza si doua oua, rozmarin si ceapa si am dat la cuptor. Incetisor, prin casa a inceput sa se raspandeasca un miros senzational, iar dupa aproximativ 30 minute deja aveam ce sa pun pe masa. Trebuie sa va spun de la inceput ca nu e neaparat un fel principal, ci mai degraba un acompaniament care, alaturi de un piure sau un castron de hrisca fiarta plus o salata, e foarte indestulator si neasteptat de aromat si gustos.
Ingrediente
- 4 sfecle rosii mici
- 2 oua, batute
- 80 g branza moale (telemea moale sau brie), faramata cu furculita
- 2 lingurite rozmarin proaspat plus extra pentru decorat
- 2 cepe rosii mari
- 2 linguri ulei de masline
- optional - o mana nuci
Metoda
- Sfecla se curata de coaja si se da pe razatoare sau se taie julienne foarte mic. Se amesteca cu ouale, branza si rozmarinul.
- Ceapa se curata si se taie in bucati mari.
- Intr-un vas ceramic se aseaza amestecul de sfecla, deasupra se presara ceapa si doua-trei crengute de rozmarin si 2 linguri de ulei in ploaie. Eu nu am pus nuci de data asta, insa mi-a parut tare rau ca mi-a venit ideea mai tarziu - sunt convinsa ca ar fi iesit genial.
- Se da vasul la cuptorul preincalzit la 220 C cu ventilatie timp de 30 minute sau pana se coace sfecla. Va sfatuiesc ca in primele 20 minute sa acoperiti vasul cu capac rezistent la copt sau folie de aluminiu si sa il luati in ultimele minute de copt.
Cred ca e foarte important sa nu renuntati la rozmarin sau sa puneti frunze uscate – va spun, aroma lui e de neinlocuit! Desigur, daca sunteti fan chimen puteti sa adaugati si cateva seminte, sunt convinsa ca ar iesi foarte bun. Eu am mancat-o a doua zi cu hrisca fiarta – Doamne, Doamne cat iubesc hrisca! Are o aroma care imi aduce aminte de puterea hranitoare a pamantului, ca sa nu mai spun ca se fierbe foarte repede: daca o puneti direct in apa clocotita in 10-15 minute maxim e gata.
Painea pe care o vedeti in imagini nu am facut-o eu, a facut-o Raluca Blajan, un brutar artizan extrem de talentat din Rm. Valcea (imi aduce aminte foarte mult de Codruta, prin bunatate, pasiune, dedicare, talent, perfectionism…). Ce sa mai, cand Raluca va avea propria ei brutarie, dragii mei valceni con-tarani, va sfatuiesc sa lasati naibii orice alta paine pe care o mancati si sa mergeti la fata asta – nu veti regreta! Mie mi-a adus o paine integrala care m-a vrajit si, cine stie, poate o conving sa scrie un guest post cu reteta? :)
In alta ordine de idei, sa stiti ca lucrez la o gramada de surprize misto pentru voi si daca reusesc sa conving universul sa faca ziua de 48h le veti avea cat mai curand :) Pana atunci, va trimit iubire, iubire, iubire! Nu uitati sa fiti buni si blanzi!
Love and rosemary!
Arata senzational punct
Auuu..totul arata asa bine! Mai ales painea :D Foarte interesanta combinatia, cu siguranta o voi incerca!
Si eu sunt to la punctul creativ – mai aveam doar o varza mov/rosie si am reusit sa scot o gramada din ea, dar ieri tocmai am luat sfecla si mai am si o punga de rozmarin. Ai ai ai ce o sa iasa! :)
Rozmarinul proaspat e perfect si pentru cartofii la cuptor si da, nu se compara cu cel uscat, e cu totul alta mancare… de peste :)
Eu am pus ceapa verde in loc de cea rosie si cimbru in loc de rozmarin (ca asta aveam prin casa). O voi mai face cu siguranta, a fost foarte buna! Multumesc de idee :)
Ceva bun, cu multe vitamine !
Andie, reteta ta este superba !
Sambata am fost la piata si printre altele am vazut niste radacini albe si portocalii despre care am crezut ca sunt vreun soi de morcovi, mai bombati si scurti :). Cand am intrebat ce sunt, mi s-a spus “Trebuie sa inchideti ochii si sa credeti ca este sfecla rosie !” Am ras si am cumparat 4 bucati de curiozitate, sa vad daca sunt diferite la gust de ceea ce cunosteam. Intr-adevar, gustul este mai fin, nu atat de pregnant, ca atare foarte indicate celor care nu sunt obisnuiti sa manance sfecla gatita.
Nestiind ce sa fac cu ele, nu am mancat pana acum sfecla gatita decat impreuna cu alte radacinoase la cuptor , mi-am adus aminte ca tu ai scris candva o reteta cu sfecla rosie.
Combinatia data dulceata sfeclei putin caramelizate, parfumul branzei usor rumenite, impreuna chimenul si rozmarinul pe alocuri crocant , la fel ca si ceapa rosie, este ca o poveste. Nici eu nu am mai pus nuci, caci la ora 10 seara nu am mai avut chef sa le sparg, insa precis ca ar fi mers de minune.
Mersi mult de reteta, absolut delicioasa !
intre chimen, rozmarin, , si oua
Exact, exact! Ma bucur mult si te imbratisez!
Buna Andie,
Reteta ta a fost foarte apreciata! Din cantitatile scrise de tine am mancat 3 persoane si a fost suficient, asta si cu hrisca simpla alaturi. Ne-a placut mult gustul/gusturile si aromele. Eu am preferat sa schimb telemeaua cu branza de burduf. Nucile au fost excelente, jumatate in compozitie si jumatate puse deasupra (jumatati de nuca rupte in 4). Si in lipsa de rozmarin proaspat am pus 3-4 fire de cimbrisor.
Buna combinatia si de repetat.
Aveam niste sfecla prin frigider si nu stiam ce sa mai fac cu ea si am zis sa caut rapid la tine pe blog(ador dip-ul tau de sfecla, dar azi voiam altceva). Pfoai ce inspirata am fost! A iesit ceva DELICIOS si deja abia astept sa mananc maine ce a mai ramas.
Raluca, ce ma bucur ca ti-a placut. Sincer? Era una din retetele de pe blog pe care ma gandeam sa le sterg, mi se parea asa aiurea… dar dupa comentariul tau o voi lasa! Ura!