Cum să cumperi perechea de blugi perfectă pentru tine

Am primit provocarea de a răspunde la această întrebare de la Cătălina, pe Instagram, și pentru că nu pot pune acolo atât de multă informație cât mi-aș dori, m-am hotărât să scriu un articol, pentru că oricum blogul are o durată de viață mai mare. Deși: mai citește cineva bloguri în ziua de azi? Nevermind, eu sunt o scriitoare, să începem.

Croială

Una din întrebările Cătălinei a fost ce pereche de blugi nu ar trebui să lipsească din garderoba capsulă/să nu lipsească din șifonier. Sunt fericită să îți spun că în opinia mea nu există această Fata Morgana. Nu există o pereche de blugi care să poată fi recomandată universal tuturor femeilor pentru că nu există două femei la fel pe lumea asta. Întrebarea pe care aș pune-o eu, mai degrabă, ar fi asta: care e perechea de blugi care se potrivește corpului meu și stilului meu de viață?

Aia cu corpul o spun ca o moară stricată: ia un centimetru, măsoară bustul, talia și șoldurile, apoi caută pe net exact ce formă are corpul tău. Ia același centimetru și măsoară înălțimea taliei (rise): vezi exact de câți centimetri e nevoie să ajungi dintre picioare (zona organelor genitale) peste buric (high rise), chiar sub buric/aproape de nivelul lui (mid-rise) și sub buric și sub talia naturală (low rise).

Evident, cele de mai jos sunt recomandări, nu reguli bătute în piatră, și nu înseamnă că dacă ești pară nu poți purta straight leg sau culori deschise deloc, ci doar că trebuie să fii mai atentă la croi și talie când o faci.

Pară (umeri, talie, bust mici, șolduri mari)

• high waist (talie înaltă) sau mid rise, în tonuri închise
• wide leg (crac larg)
• Bootcut
• Flare (ca în anii 70, știi tu)
• barrel (că tot e la modă acum)
• de evitat: straight leg, skinny, slim, low rise, tonurile deschise, whiskering prea puternic (explic mai jos ce e)

Măr (bust și talie mai mari, șolduri mici)

• mid rise, preferabil purtați cu curea sau să aibă brâu lat în talie
• bootcut dar nu exagerați
• boyfriend (sunt mai lărguți, mai comozi)
• straight leg (cu aceeași precizare, nu prea lipiți de picioare)
• wide leg
• de evitat: skinny, low rise, culori deschise

Clepsidră (bust și șolduri de proporții similare, mai mari ca talia, care este pronunțată)

• mid rise și high rise merg cel mai bine
• skinny (chiar merg bine aici, pentru că dau contur siluetei), curvy jeans
• bootcut
• straight leg slim
• wide leg dar nu foarte exagerați
• mom & boyfriend
• barrel
• clepsidrele pot purta cam orice…

Dreptunghi/atletic (umeri, talie și șolduri de aproape aceleași dimensiuni, talia nu e bine definită)

• High-waisted sau mid rise
• Wide leg, eventual și cu o curea, ca să definească mai bine talia
• High waist bootcut și flare, pentru a da volum jos, dar nu exagerat
• Straight leg, slim, skinny merg de asemenea, dar trebuie echilibrate în partea de sus
• De evitat: baggy say boyfriend

Triunghi inversat (umeri și bust mare, șolduri vizibil mai mici)

• high waist bootcut și flare pentru a da volum părții din jos
• High waist wide leg
• baggy
• boyfriend jeans
• cropped jeans
• culori deschise și whiskering sunt permise
• de evitat: skinny, slim, low rise, culori închise

Când cumperi, ar fi bine să ai în vedere și stilul de viață și unde ai de gând să îi porți. Dacă în locul unde locuiești plouă toată ziua iar tu trebuie să alergi după copii, să faci cumpărături, să mergi la diverse activități, poate că wide leg care se târăsc pe jos nu sunt modelul ideal.

Croială, nu trend!

Insist cu asta, pentru că modul în care arăți în blugii ăia contează mai mult decât dacă ești la modă sau nu. Aș vrea din suflet să-mi fi spus și mie cineva asta în anii 90, când blugii skinny cu talie joasă conduceau lumea, iar corpul meu nu era de acord cu asta…

Aici am o mențiune specială pentru blugii rupți. Fără a critica, eu nu consider că ar trebui cumpărați decât dacă urmărești un anumit stil. Dacă ai o garderobă mai mică, mai conștientă, mai timeless, i-aș lăsa în afara legii.

Material

Blugii nu mai sunt ce-au fost, asta e clar. Țesătura nu mai e aceeași, materialul nu mai e la fel. Și dacă vă spun că denimul cel mai bun din lume se face în prezent în Japonia, oare mă veți crede? Da, mai sunt oameni care dau doi bani pe asta, și care produc denim cu o țesătură mult mai strânsă care nu se deșiră, din fire mai calitative, vopsite manual, pe războaie mai înguste care produc mai puțină risipă. E așa numitul denim selvedge, care se găsește la diverse branduri în lume, mai scumpe sau mai ieftine. Fun fact: proprietarii de denim brut îl poartă fără să îl spele minim șase luni până la un an (și-i mai pun din când în când în congelator să omoare germenii și bacteriile), pentru a prinde patina specifică și forma corpului purtătorului, crescând astfel valoarea blugilor.

Dar pentru că noi suntem muritori de rând, mă voi referi la blugii noștri cei de toate zilele și îi voi împărți în două mari categorii:

1. Bumbac 100%: Sunt considerați de o calitate superioară, pentru că se așează cel mai bine pe corp, rezistă cel mai bine în timp și nu își pierd forma, însă au dezavantajul de a fi mai rigizi. În timp și ei pot căpăta o patină frumoasă.
2. Bumbac amestecat cu alte fibre (elastan, spandex etc.): De obicei sunt foarte comozi tocmai datorită elasticității, dar nu au aceeași rezistență (pot arăta semne de fricțiune, de decolorare în zonele intens folosite) și în timp își cam pierd forma. În plus, nu arată la fel de elegant și nu sunt ecologici (pentru că de obicei conțin fibre sintentice care nu se degradează la fel ca bumbacul).

O mențiune specială pentru blugii cu Tencel/Lyocell, care sunt efectiv ca untul, gradul confort 3000+. Deși nu sunt foarte rezistenți, sunt din fibre naturale (bumbac + lyocell) și sunt blugii ideali de purtat în WFH (work from home, lucratul de acasă) dacă vrem să scăpăm de eternul trening. Evident, merg perfect și pentru exterior, dar wow, just wow.

Eu am ambele variante: wide leg îi iau în special din bumbac 100% sau cu foarte puțin elastan, pentru a-și menține forma, straight leg iau cu puțin elastan pentru că îmi place să am confort când mă aplec sau fac tot felul de mișcări, pentru că sunt blugii mei de viață activă. La început nu am fost fan 100% bumbac, pentru că după o viață în skinny cu elastan (hello millenials) mi se păreau extrem de rigizi. Acum numai în ei mi-aș petrece viața, au o ținută și o rezistență care ajung să te cucerească definitiv în timp.

Materialul are și el diverse grosimi, și e important să fim atenți la asta. Țesăturile premium au un gramaj de peste 400 g/m2, cele mai puțin calitative sub 200 g/m2. Asta de obicei se va simți la atingere (vor fi mai denși, mai grei, mai puțin pliabili), prin comparație cu alți blugi (cei cu gramaj mai mic vor fi mai fluizi), prin strângerea în pumn (se șifonează sau nu, rămân cute sau nu), vizual (vezi prin ei?), prin efectuarea câtorva genuflexiuni (cei grei te țin, ceilalți sunt mai flexibili). De asemenea, producătorul poate da informații pe etichetă (heavy denim, raw denim, premium denim).

Buzunarele

Da, felul în care arată și cum sunt amplasate contează. Dacă vrei să subliniezi fundulețul, atunci buzunarele ascunse (welded), fără buzunare la spate, buzunarele cu flap sau cu decorațiuni sunt soluția. Dacă buzunarele sunt plasate la distanță mare unul de celălalt, atunci fundul va părea mai mare, la fel și dacă sunt mici și scurte. Dacă sunt mai apropiate și au o formă de triunghi inversat în partea de jos, vor face fundul să pară mai mic și mai ferm. Dacă ai fundul mai lăsat, atunci nu vrei să cumperi jeans cu buzunare prea lungi, care să se ducă în jos pe crac. Dacă ți se pare că ai fundul prea mare, atunci niște buzunare subțiri și lungi ajută.

Whiskering

Nu știu cum îi zice în română, whiskers sunt acele dungi orizontale ușor decolorate din zona inghinală, a coapselor, a genunchilor, care seamănă cu mustățile unei pisici. Înainte ele apăreau ca urmare a purtării, acum ele sunt produse mecanic pentru a da un aspect estetic plăcut, de blugi purtați, vintage. Calitatea lor e importantă, și iată ce trebuie să căutăm:

• dungi naturale, neuniforme, neforțate, care se îmbină delicat cu materialul. Dacă ele sunt uniforme, foarte accentuate, forțate, atunci nu.
• să urmărească conturul corpului și să apară în zone firești (inghinal, genuchi) și să nu apară ca niște linii drepte pronunțate în zone în care nu au ce căuta.
• tranziția culorii: să fie discretă, firească și graduală, dizolvându-se ușor în material, fără margini pronunțate, fără contrast puternic.
• zona unde se găsesc aceste linii să nu fie rigidă (dacă liniile sunt trasate chimic materialul se poate degrada în zona respectivă).
•  manual vs chimic/laser – evident că prima variantă va arăta mai natural, ca fiind parte din materialul în sine, pe când a doua nu numai că nu va arăta firesc, dar poate da probleme la spălat, dispărând sau ștergându-se parțial.

Culoare

Culorile închise micșorează, culorile deschise măresc și atrag atenția, la fel și diferitele modele/washes. Dacă trebuie să accentuezi zona de jos, alege nuanțe mai deschise, dacă trebuie să o estompezi, alege nuanțe închise. Nuanțele închise merg mai bine în contexte pretențioase (la birou, la un eveniment), iar cele deschise sunt mai relaxate. Acestea fiind spuse, eu cred că patru nuanțe sunt de bază în orice garderobă:

• dark blue/indigo wash (albastru închis/indigo), ori straight leg ori wide leg. Pentru cine se potrivește, skinny.
• negru. O pereche bună de jeans negri straight-leg sunt UN CLASIC și merg cu orice efectiv.
• alb/crem. Sunt mai de vară, i-aș lua ori wide leg, or straight leg dar cropped, să vină puțin deasupra gleznei.
• light blue wash (un bleu deschis), modelul în funcție de tipul de corp.

Lungime

O măsurătoare extrem de importantă la blugi e lungimea cracului (inseam). Aceasta se măsoară pe interior, din zona inghinală până în locul în care ai vrea să îți vină blugii. Dacă nu te poți măsura singură, cel mai bine e să măsori cracul unui pantalon care îți vine așa cum dorești.

Înainte să cumperi orice pereche de blugi, dar mai ales înainte să o scurtezi, asigură-te că o vei proba cu încălțămintea cu care e cel mai probabil să porți acea pereche de jeans. Asta e o informație extrem de importantă: efectiv lungimea se alege în funcție de încălțăminte, mai ales la bootcut, wide leg și flare. Jeanșii de acest gen nu trebuie să lovească la gleznă (prea scurți!), nici să se târască pe jos (prea lungi!) ci trebuie să aterizeze exact pe mijlocul labei piciorului, fix la mijlocul distanței dintre gleznă și vârful degetelor, evident când suntem încălțați cu perechea de pantofi aleasă.

În ce privește mărimile, experiența mea e că sunt all over the place, indiferent de producător. Chiar la același producător (Levi s), eu am intrat în aceeași zi în 26, 27, 28, 29 și 30. Go figure! Dacă poți, cumpără din magazin și ia în cabina de probă cel puțin trei mărimi. Una mai mică, mărimea ta și una mai mare, și probează-le pe toate, ai putea rămâne surprinsă. Ține minte și că blugii se mai lasă puțin, dar și că femeile sunt la fel, în funcție de perioada ciclului menstrual, așa că cel mai bine e să cumperi true to size.

Fermoar/nasturi

Căutăm alamă sau cupru sau oțel inoxidabil și fermoare YKK sau Talon. Testăm nasturii și fermoarele să vedem dacă se agață, dacă țin, dacă se deschid ușor, dacă sunt bine cusute. Testăm butonierele să ne asigurăm că lasă nasturii să pătrundă, dar și că nu îi lasă să scape, că nu au ațe și sunt bine cusute. În toate cazurile, evităm plasticul sau metalul ieftin și ne uităm să nu existe semne de rugină.

Cusături

Nu știu de ce le-am lăsat la sfârșit, pentru că sunt extrem de importante. Nu vrem să vedem ațe, vrem să vedem tivuri drepte și bine cusute, cusături drepte, uniforme, vrem să vedem cusături ranforsate în zonele de presiune intensă, vrem să vedem simetrie și grijă.

Branduri

Toată lumea vrea recomandări, dar acestea sunt volatile, pentru că la același brand poți găsi produse premium sau foarte proaste. Cel mai bine e să te ghidezi după toate informațiile de mai sus. Acestea fiind zise, eu recomand: Levi s, AG Jeans, Agolde, Mother, Armed Angels, APC, linia premium de la Wrangler, Nudie Jeans, COS, unele modele de la Massimo Dutti.

Cost per purtare (cost per wear)

Cătălina m-a întrebat și ce reprezintă un cost per purtare (CPP) bun. Ce reprezintă costul per purtare? Un calcul ce te ajută să îți dai seama care sunt valoarea și eficiența reală a unei haine cumpărate și să vezi dacă a meritat sau nu investiția. Cum se calculează?

Cost per purtare = prețul inițial/numărul de purtări

Exemplu: un palton care costă 200 EUR purtat de 100 ori are un CPP de 2 EUR.

CPP se poate calcula pe toată durata vieții unui produs, sau sezonier (toamnă/iarnă, primăvară/vară). Poți să te întrebi înainte de a cumpăra: de câte ori estimez eu că voi purta această pereche de blugi, dacă eu mai am acasă încă 6? După ce ai cumpărat, la finalul fiecărui sezon, în funcție de purtări, poți vedea exact CPP. Dacă atunci când ești în magazin sau înainte să apeși butonul de „cumpără” reușești să pui un număr pe CPP, sunt șanse mari să te răzgândești.

Exemplu calcul sezonier: dacă sezonul toamnă-iarnă are 180 zile (6 luni), și tu ai 25 pulovere pe care presupunem că le porți în mod egal, îți ies cam 7 purtări/pulover (deși să fim realiști, nu vei purta pulover zilnic). Dacă puloverul tău costă 100 EUR, iese un CPP de 14 EUR.

Mie îmi place să calculez ambele CPP și fac asta constant într-o aplicație. Scopul meu e ca, cu toate hainele, să ajung la zero cu mulți zero după virgulă pe durata vieții lor, și la doar câțiva euro pe sezon. Cu hainele mai scumpe e mai greu, tocmai de asta de obicei investesc mult doar în haine de exterior (ex. un palton pe care îl port de minim 30 ori în 6 luni) sau genți. Recunosc însă că, deși CPP pe durata de viață îmi iese excelent și îl duc mereu la zero, cel pe sezon nu tocmai. Deși într-un sezon trec prin toată garderoba, nu reușesc să port toate hainele egal, în mare parte datorită vremii, evenimentelor din viață sau gusturilor. Dar nu consider că asta e o problemă.

Două concluzii rezultă din calculul CPP, matematic, rece:

• cu cât ai o garderobă mai mare, indiferent cât de calitativă sau cât de mult o iubești, CPP va fi mai slab, pentru că nu sunt zile suficiente în an să poți trece prin toate hainele.
• cu cât un produs are o durată de viață mai mare, cu atât CPP va fi mai bun. De asta fast fashion care se degradează rapid e de fapt, matematic, o pierdere, ca și cum ți-ai băga banii în mașina de tocat sau ți i-ar fura cineva în metrou.

Din punct de vedere ecologic, și trebuie să menționez asta, hainele la mâna a doua au toate șansele să aibă un CPP mai bun, de aceea încurajez cumpăratul SH, fie de pe platforme, fie chiar din dulapurile prietenilor și rudelor.

Wow, am scris mult, dar sper că folositor. Tu ce întrebări mai ai? Nu ezita să îmi lași un comentariu sau să trimiți acest articol cu un prieten dacă consideri că ți-a fost util.

Love and jeans!