Pana nu mananci paste facute in casa de fapt n-ai mancat nimic. Auzi multa lume cum repeta acest lucru si totusi nu stii cum sa crezi asta: adica ce, nu stii gustul pastelor? Cat poate fi de diferit? Newsflash: intr-un mod inexplicabil si pentru mine, este extrem de diferit. Au ceva pastele facute in casa, o prospetime, o aroma, o textura, habar n-am ce, insa de la prima imbucatura iti dai seama ca viata ta nu va mai fi niciodata la fel. Desigur, ma refer la pastele facute corect, ca am mai avut eu in trecut o tentativa cu aluat ce nu fusese bine intins si nu fusese uscat corespunzator si hotarasem atunci ca sa faci paste in casa este o prostie care consuma timp si oricum nu poate avea un rezultat mai bun decat pastele cumparate. Dupa experienta de aseara, va pot insa spune cu mana pe inima ca scorul in batalia Paste facute in casa – Andi este 100 – 0.
Totul incepe, desigur, cu masina de facut paste. De fapt, toata aventura mea a inceput ca urmare a alinierii planetelor si a deciziei universului de a-mi da in cap cu o masina de paste vintage, din Italia anilor ’50, pe care am gasit-o si am cumparat-o intamplator de pe Garage Sale (cu doar 40 lei!!). Ca o nota separata – iubesc site-urile care militeaza pentru refolosirea produselor; mi se pare ca asta e un gest minim pe care il putem face pentru mediu si, in plus, eu una sunt lesinata dupa flea markets in care mergi si scotocesti dupa antichitati demult uitate, descoperi comori ascunse si patinate de timp, pline de povestiri si istorie… Asa mi-ar placea sa existe si in Bucuresti garage sales reale, flea markets asa cum gasim in Londra sau State, of. De fapt, dupa experienta cu masina de paste mi-a venit un gand serios sa fac o curatenie de primavara intre ustensilele mele de bucatarie si sa le dau pe cele care nu-mi mai trebuiesc, asa ca fiti pe faza!
Revenind la paste. Odata ce ai masina facutul de paste este simplificat la maxim, pentru ca de fapt partea cu intinsul aluatului e cea mai complicata si consumatoare de timp. Practic, etapele sunt simple: (1) pregatirea aluatului din doar doua ingrediente – ou si faina sau apa minerala si faina daca doriti varianta vegana (10 minute); (2) relaxarea aluatului (30 minute); (3) intinderea foilor de paste si uscarea lor usoara (20 minute); (4) taierea foilor de paste in forma dorita si lasarea lor la uscat (30 minute). Observati ca in timpii aratati aici este inclusa si perioada de uscare in care voi de fapt nu munciti, doar asteptati. Mai concret, pentru aluatul de paste procedam astfel:
Ingrediente
- 100 g faina 650
- 1 ou mare (50-60 g) sau 50 ml apa minerala (pentru varianta vegana)
Metoda
- Intr-un bol adanc turnam faina si facem o gropita in mijloc in care spargem oul. Cu ajutorul unei furculite incepem sa batem oul, incorporand usor-usor faina de pe margini, pana cand umezeala este absorbita de faina.
- Rasturnam continutul castronului pe blat, curatam furculita si incepem sa framantam cu mainile. Miscarile pe care le vom folosi nu sunt de apasare perpendiculara a aluatului pe blat, ci mai degraba de apasare si intindere pe lung, intr-o miscare paralela cu blatul de lucru. Daca mai este nevoie de faina pe blat nu va sfiiti sa adaugati, spre deosebire de paine la care faina suplimentara poate strica hidratarea aluatului, la paste faina e prietena noastra si putem sa o folosim oricand.
- Cand obtinem un aluat omogen si fin ne oprim si il invelim foarte bine in folie de plastic alimentara. Lasam la odihnit 30 minute.
- Dupa perioada de odihna scoatem aluatul din folie si il taiem in doua cu un cutit. Vom observa ca inauntru are mici bule de aer, ceea ce ne si dorim. Aplatizam usor cu degetele una din bucati, preferabil sub forma dreptunghiulara, si o trecem prin masina de paste incepand cu diametrul cel mai gros si terminand cu cel mai subtire (la masina mea 1 e cel mai gros, 6 e cel mai subtire).
- Daca foliile astfel intinse devin prea lungi, le taiem pe jumatate cu un cutit. Asezam foliile la uscat aprox. 10 minute (pana se duce din umezeala de la suprafata, fara insa a astepta sa se intareasca!). Pentru uscare eu m-am folosit de doua umerase subtiri de metal agatate de manerele bufetului de bucatarie.
- Dupa ce s-au uscat putin, luam fiecare foaie in parte, o presaram cu putina faina pe ambele parti (in strat f subtire) daca inca mai e umeda, si o taiem prin masina de paste in forma dorita (tagliatelle, spaghetti, fettucine, etc.).
- Taiteii astfel obtinuti ii punem la uscat pe aceleasi umerase si-i lasam aproximativ 20-30 minute (in functie de umezeala din casa). Ideea e sa nu mai fie umezi, dar sa nu fie nici complet intariti - verificati cu mana.
- Ii fierbem in apa clocotita cu sare timp de 5-6 minute. Timpul se adapteaza insa in functie de grosimea pastelor si cantitatea lor.
Ca sa va fie mai usor, am inclus si o demonstratie video, care sper sa va placa: videoclipul e facut cu drag de Catalina, Kiss the Cook, careia ii multumesc din nou cu aceasta ocazie.
Mie imi place ca dupa ce am fiert taiteii sa ii iau de pe foc, sa ii torn intr-o sita de metal fina (deasupra chiuvetei – apa fierbinte trece, taiteii raman) si apoi sa-i improspatez cu un jet de apa rece. Un deliciu!
Mega-fettucinele mele au fost servite cu un pesto proaspat de busuioc si ruccola si cu mazariche verde – nu de alta, dar simteam nevoia sa sarbatoresc primavara! Reteta de pesto e atat de simpla ca nici macar nu pot sa pretind ca e o reteta: in robotel am pus 100 g busuioc genovez, 2 maini de ruccola, 1 legatura de patrunjel, zeama de la 1/2 lamaie, 4 linguri ulei de masline, 1 lingura crema de tofu, 1 lingura seminte de pin, 3 catei de usturoi, sare si piper si am mixat pana s-au facut toate pasta. Am presarat peste paste impreuna cu mazarichea fiarta si aia a fost, I swear: gust de umami pur.
Dupa toata experienta asta imi va fi foarte greu sa mai mananc paste cumparate… de aceea m-am interesat si am aflat ca pastele facute in casa pot fi congelate cu succes pana la 2 luni; cu alte cuvinte, putem face portii mai mari, le pastram in congelator, si cand ne e pofta le scoatem pur si simplu si le punem direct in apa clocotita, fara sa fie nevoie de dezghetare. Eu asta planuiesc sa fac, insa e cert ca am nevoie sa-mi cumpar cativa saci de faina si sa-i tin pe balcon – intre paine si paste facute in casa, deja nu ma mai descurc cu canitatile cumparate in pungulite de 1 kg.
Eu una sunt foarte multumita: in ultimele doua zile am descoperit, succesiv, ca fac cele mai bune paste si cea mai buna pizza in casa. Aveti idee cat de eliberatoare e senzatia asta?? Eu va provoc si pe voi sa dati o sansa painii, pastelor si pizzei facute cu manutele voastre – poate ca nu vor iesi de la inceput asa cum va doriti (stiu ce spun, eu am vizitat foarte des cosul de gunoi inainte sa-mi iasa), insa daca perseverati NU SE POATE sa nu reusiti. If I could, you can too!
Love and home made pasta!!
Faceam paste la mama acasa, dar uram procedeul, aveam o masina aiurea. Cand m-am casatorit am primit de la soacra o masina cum foloseste si ea ( foarte asemanatoare cu a ta ;) ) iar de atunci nu este supa, lasagna sau paste sa nu ma distrez la propriu cu ea :) Pana si copilul de 4 ani le poate face :))
Apropo, soacra face si pentru vanzare si le usuca bine-bine si se pastreaza asa 1-2 luni, fara sa fie nevoie de congelare. Nu mai au exact gust de paste proaspete dar fata de cele din comert tot sunt muuult mai bune!
Referitor la refolosirea produselor, sunt total de acord cu tine! Si daca dai un ochi pe la mine pe blog o sa observi cat sunt de obsedata in special de farfurii si haine vintage! :D
Hugs!
Carmen
Ha! Deci voila de iata – se poate! Da site-ul soacrei tale sa-i facem putina publicitate. Poate e lume care isi doreste si fie nu are masina, fie nu are timp. Zic ca ar fi o resursa buna!
Oh, si PS – ti-am vazut colectia de farfurii vintage si nu-mi mai pot scoate ghiara din gat.
Oh, nu are site, vinde doar local, dar ia sa ii dau eu ideea! :))
Oh, lasa ca si tu ai atatea minunatii ca si mie mi-e ciuda! :))
App, organizez curand concurs cu premii vintage :) Sa vad ce bunatati culeg de la piata ;)
Andie, eu de doi ani, de cand am vizitat toscana si am invatat de la mama lor cum se fac, nu mai cumpar paste. si le fac intru totul artizanal: intinse cu sucitorul si taiate pe chitara de spaghete/tagliatele. mi se pare chiar fun intinsul si datul pe chiatara (un obiect absolut fabulos ca design si care merge de minune expus intr-o bucatarie) iar copiii abia asteapta momentul. de obicei fac din 500-600 gr faina, adaug si putin ulei de masline in aluat si am pentru toata luna. le-am pastrat si 2-3 luni, uscate, in camara de la munte si nu au avut absolut nimic.
sporuri la diversificat (cu faina integrala, cu durum, din astea…)
Ehee… Pai vezi, asta e diferenta. Tu ai invatat de la mama lor, eu am invatat de la mama lor Goagal. :)) Stiu de chitara, la mine chiar ca ar sta ca o decoratiune. Din motive de timp, eu sunt fan tehnica moderna care faciliteaza procesul.
Poate transmiti putin know-how si la noi astia mai “pasta-challenged”? :)
[…] ca am invatat sa fac si paste de casa, pana mea, e posibil ca asta sa fie cea mai tare mancare a sezonului astuia, mai ales daca o mananc […]
Pastele nu se clatesc NICIODATA daca la folositi altfel decat in salate! In salate se folosesc paste clatite pentru ca astfel nu devin lipicioase si cauciucate si sa dea un aspect de terci. La preparatele cu sosuri din contra faptul ca sunt neclatite le ajuta sa se incorporeze in sos si sa obtinem o mancare cu aspect si gust “omogen”.
Costel, asa e, ai perfecta dreptate. Insa mie personal imi place mult mai mult cum ies pastele daca le clatesc putintel in apa rece si apoi le las bine la scurs, tocmai pentru ca nu imi place sa devina lipicioase intre ele. Stii cum e, de gustibus…
Corect si gresit! ;) Unii spun ca e bine sa dai un jetulet de apa rece peste paste,ca sa le opresti din fierbere :)
Asa stiam si eu initial, dar m-au educat niste italieni care erau sa ma si plesneasca pentru blasfemie :)
Sunt de acord, pastele cumparate nu prea au legatura cu cele facute in casa! De ceva vreme am inceput si eu sa fac, am obtinut chiar o reteta de paste cu maia(fermentarea face cerealele mai sanatoase) si sunt foarte multumita. Acum sunt in cautarea unei formule pentru paste cu maia fara ou, ma bucur ca am gasit reteta ta, am sa o folosesc ca punct de plecare.
In retetele tale am gasit de mult ori crema tofu. Ai idee daca o pot inlocui cu ceva ce poate fi facut in casa?
Si eu ma gandesc sa-mi pun maiaua la treaba pentru paste, numai ca in ultimul timp n-am gasit deloc o perioada buna ca sa pot face asta. Of, timpul.
Sa stii ca eu abia de curand am inceput sa mai folosesc din cand in cand crema tofu, incerc sa nu exagerez cu ea (de fapt, o folosesc destul de rar pe post de liant in tarte). Sigur ca se poate inlocui, dar depinde de preparat. In deserturi poti incerca cu diferite piureuri de fructe (mere, banane), cu amidon, cu faina (dar eu nu sunt mare fan ingrosat si legat preparate cu ajutorul acestora doua din urma). Am un articol despre inlocuitorii de lactate si oua, poate te ajuta el cu mai multe sugestii.
Te imbratisez Ioana!
Astazi am incercat si eu reteta de paste, numai ca nu am masina speciala, asa ca le-am subtiat la mana si, cum nu am nici sucitor, am folosit o sticla de bere :P
Siiii?
[…] ca am invatat sa fac si paste de casa, pana mea, e posibil ca asta sa fie cea mai tare mancare a sezonului astuia, mai ales daca o mananc […]
[…] am descoperit pentru prima oara pastele facute in casa, parca l-am prins pe Dumnezeu de picior. Libertate totala, bucurie totala: pastele perfecte erau […]
[…] Reteta este foarte simpla – din ciclul chestii pe care le putem face in 30 minute, asa cum nu demult imi cerea o cititoare – si are ingrediente foarte accesibile oricui: praz, branza/cascaval, smantana, ruccola si usturoi. Match made in heaven. Partea frumoasa e ca daca nu aveti gnocchi, cred ca ar merge foarte bine si cu spaghete sau tagliatelle, mai ales daca sunt facute in casa. […]
Ce faină ideea cu unitul fâșiei de aluat și tăierea ei după ce a trecut prin toate grosimile! Nu îmi trecuse prin cap. Felicitări pentru articol și videoclip.
Draga mea, de asta am si vrut atat de mult sa fac filmuletul – sunt anumite secrete care trebuie vazute :)
Buna, Andie. Am cumparat si eu, recent, o masina de facut paste si invat sa o folosesc – uite, la a mea tamburul care subtiaza aluatul merge de la 1 la 9; când ajung insa la 6 foaia incepe sa se gaureasca pe ici-acolo, fiind foarte subtire :( si totusi, de ce are masina varianta pana la nr. 9??? eu o folosesc pana la nr. 5 si mi se pare OK asa. Dar ce nu-mi place e ca dupa ce fierb, multe paste se rup :( iar mie mi-ar placea sa ramana lungi, asa cum sunt inainte de fierbere..Tu ce spui?
Draga mea, eu zic asa: foloseste faina de grau dur (durum) si dupa ce faci asta revino cu impresii :)
[…] ca am invatat sa fac si paste de casa, pana mea, e posibil ca asta sa fie cea mai tare mancare a sezonului astuia, mai ales daca o mananc […]