I love Sunday breakfasts. In fact, I love all week end breakfasts. Nu trebuie sa ma grabesc, nu trebuie sa fiu niciunde, nimeni nu vrea nimic de la mine (ok, Pufu vrea tot timpul ceva), asa ca am tot ragazul necesar sa ma bucur de un mic dejun rasfatat. Desi nu sunt fan al dulcelui dimineata, marturisesc ca atunci cand vine vorba de pancakes… I’m a sucker. Si daca sambata dimineata am fost la piata si am gasit leurda, dragavei, spanac tanar, patrunjel, ridichi, ceapa verde, urzici, mere, morcovi proaspeti, smantana de casa si oua de rata, iata cu ce ne-am rasfatat:
Oh, da, we loved every single bit of it! Fiecare ront-ront, fiecare miam-miam, fiecare zambet ne-a incarcat!
Insa cireasa de pe tort au constituit-o aceste minunate pancakes vegane, pe care le-am mancat cu miere, banane si merisoare.. Nu ma asteptam sa aiba atata gust si savoare, dar daca tot s-a lasat postul, eu zic ca va vor prinde nemaipomenit de bine pentru rasfatul nevinovat din week end in asteptarea Pastelui.
The fluffiness, I tell you, is epic.
Ingrediente
- 1 cana faina alba 650
- 1 cana apa minerala
- 1 lingura ulei de masline
- 1/2 banana facuta piure cu furculita
- 1/2 lingurita scortisoara macinata sau allspice
- 2 linguri rase zahar
- 1 lingurita bicarbonat
- 1 praf de sare
- Miere
- Banane
- Merisoare
Metoda
- Se amesteca faina, zaharul, bicarbonatul, scortisoara si sarea intr-un bol, apoi se toarna apa minerala peste (bicarbonatul va face spume, dar e de bine :).
- Adaugam banana si uleiul si incorporam bine.
- Se prajesc intr-o tigaie non aderenta FARA a pune ulei in ea, deoarece au ulei in compozitie si nu se vor lipi. O clatita se intoarce pe partea cealalta cand a facut multe bule mici la suprafata.
Nu vreau sa va mai zic nimic altceva decat: bucurati-va de ziua libera! Iesiti afara! Stati cu nasul in frig si veniti acasa la un ceai cald! Incercati, macar azi, sa nu tipati nervosi la parinti si copii! Over and out.
Buna dimineata, soare!
Vreau si eu o portie de pancakes din astea grozave :)
Duminica frumoasa <3.
Anytime, baby, anytime. :*
eu am sa fac unsubscribe acum. no hard feelings. dar pentru mine faci uz intr-un mod trist si cu prea mare usurinta de unii termeni. iar asocierea dintre VEGANul din titlu si poza de sub el e iarasi complet gresita.
de acord, e frumos in poza galbenusul cel galben, e dreptul tau sa il mananci dar… cam atat.
mierea e tot un produs derivat animal. cei ce-o folosesc se numesc vegetarieni, nu vegani. dar termenul de vegan e tare appealing zilele astea pare-se.
veganii/vegetarienii pe care ii cunosc si respect eu nu promoveaza consumul de zahar si de alti afanatori pentru aluaturi.
simteam nevoia sa zic ce am pe suflet si am zis asa ca iti multumesc. nu ma identific cu informatiile de pe acest blog.
multa sanatate!
Draga Adriana, din pacate comentariul tau nu arata decat o foarte slaba intelegere a postarii, a preparatelor si a veganismului in general. In mod evident, oul nu este vegan, dar pe de alta parte el n-are nicio treaba cu clatitele. Nu este folosit in compozitie, nu este folosit in poze, nu nimic. Face parte din mic dejunul unei alte zile, e inclus intr-o povestire, induce o stare, deci pentru mine ramane in continuare un mister modul in care le-ai asociat tu in mintea ta pe cele doua.
Nu am sustinut niciodata ca mierea este un produs de origine vegetala. Mierea nu face parte din compozitia clatitelor, ci este un topping cu care eu am ales sa le mananc pe astea din poza; la fel de bine le puteam manca cu sirop de artar. Clatitele raman in continuare vegane, dupa cum spune si postarea. Veganii stricti (cu obiectii etice) nu consuma miere, insa exista o categorie a veganilor (si chiar a raw veganilor!) care nu au probleme cu asta, tocmai datorita efectelor diferite pe care le are mierea asupra organismului fata de lactate sau carne.
Dezbaterea e imensa, insa aceasta incrancenare pe care o au unii de a se delimita in categorii si subcategoriute, aceasta atitudine pretioasa si superioara, incapacitatea de toleranta si respect reciproc intre oameni, indiferent de categoria din care fac parte, pe mine ma scarbeste si, intr-adevar, chestiile astea nu se vor regasi la mine pe blog ever. Asa ca e bine ca ai dat unsubscribe, there’s really nothing for you here.
Ma gandeam cum este “musafirul” care simte nevoia sa-si critice “gazda”? Cat de frustrat? Cat de limitat? Cata nevoie de control trebuie (si lipsa in acelas timp) sa aiba ca sa vada, mai degraba, paiul din ochiul altuia? Cata iluzie e in ideea ca detine adevarul absolut? Si cata in ideea ca poate sa nu greseasca cu nimic, niciodata (evident odata ce stie adevarul absolut)?
Sa ne intoarcem la pancakes …
:)))
Draga mea, iti multumesc pentru sustinerea morala. Oamenii astia care vin si-si varsa veninul in casele altora fac atata rau… Stiu ca n-ar trebui bagati in seama – eu chiar simt compasiune pentru ei in the end – insa n-au cum sa nu te raneasca cuvinte aruncate la intamplare, mai ales ca vin de neunde si ataca lucruri la care tu tii si pentru care ai muncit si muncesti foarte mult, de drag, nu pentru a obtine cine stie ce compensatii.
Evident ca nu exista adevar absolut, mai ales in nutritie. Culmea e ca eu nici macar nu pretind ca il detin, din contra: blogul e un jurnal al incercarilor si descoperirilor mele, si include atatea greseli cate experiente placute. Asa-i si viata, nu?
Parerea mea e ca degeaba mancam corect daca adunam in noi ranchiuna si resentimente; hrana buna fara sustinere emotionala pozitiva nu aduce mari rezultate. E foarte simplu sa construiesti ego-uri, dar cat de greu e sa inveti umilinta si sa-ti stii locul…
In fine, noi sa fim sanatosi. Te pup.
Animated gif, ai?
But I can’t help myself, I cannot control myself..! :)
apa (sau lapte de migdale indulcit cu niste curmale), faina alba (sau haina de hrisca), condimente … fara ca nu mi-a trecut prin minte.
Bune rau :)
Foarte faina si usoara reteta! Mie mi-au iesit cu o tenta amaruie. Ai vreo idee de ce?
Anda, ori de la faina, ori de la bicarbonat. Asa cred eu cel putin, mie nu mi-au iesit deloc amare, deci alta explicatie n-as putea gasi. Incearca mai putin bicarbonat data viitoare si vezi ce iese… Te pup!
Merci frumos pentru raspuns! Cred ca e de la bicarbonat. Am facut o tarta cu rubarba, folosind aceeasi faina, si a fost excelenta…
nu cred ca mierea e vegana :) cel putin nu pentru mine, sunt vegana de 3 ani si tot de 3 ani nu mai mananc miere…
Larisa, sunt vegani care mananca miere. Multi. Exista o intreaga discutie cu privire la insecte si cat de departe se merge cu plantbased, dar nu cred ca e locul ei aici.