Reteta de azi va va schimba viata. Nu numai voua, celor care va straduiti sa faceti acasa paine cu maia chiar si atunci cand nu aveti timp, dar si voua, celor care va e frica sa va apucati de asa ceva. In trecut am mai scris eu despre painea cu maia, despre cum sa nu mai cumparam paine si ce usor e sa faci paine in casa, insa de acolo pana azi am simplificat si mai mult. Nu, nu am inventat sau perfectionat eu aceasta reteta – de fapt, articolul de azi este un guest post al Mariei, o fata faina din Cluj plina de energie si idei noi si minunate in bucatarie. Intr-o zi poate va avea propriul ei blog culinar, pana atunci o puteti urmari pe facebook si puteti sa ii multumiti aici pentru painea pe care ne-o prezinta azi.
De ce e asa misto? Pentru ca tot procesul chinuitor al facutului de paine cu maia e simplificat la maxim: e o paine care nu necesita framantare si nu necesita crestare (right?!?!). Prefermentul folosit e fapt restul de maia-mama ce a ramas la hranire (si nici nu mai aruncam nimic!), nu ne chinuim sa dam forma, pur si simplu amestecam cateva ingrediente impreuna, le lasam sa creasca si apoi coacem aluatul rezultat. Pozele ii apartin tot Mariei, deci kudoz si pentru ele, mi-au placut mult!
Ingrediente
- 1/2 cana maia hidratata 100% (restul care ramane de la hranirea maielei, pentru 1/2 cana se folosesc aproximativ 40 g maia-mama, restul apa si faina)
- 3/4 cana apa
- 1 1/2 cani faina (se poate si 1 cana faina alba si 1/2 faina integrala)
- 1 lingurita sare neiodata fina
Metoda
- Se amesteca maiaua, apa si faina, plus putina sare dupa gust, si se lasa in bolul acoperit pana creste putin (poate dura 4 h, sau 2 h daca tineti la un loc mai cald, gen cuptorul foarte usor incalzit).
- Apoi se face un stretch and fold (intindere si impaturire) direct in bol, se mai lasa 2 h, se mai face un stretch and fold (SF) si se lasa din nou la crescut.
- Daca aluatul nu e foarte lipicios si se poate manevra cu oarecare usurinta, se poate rasturna aluatul intr-un baneton infainat (fara a-i da forma) si poate fi lasat sa se odihneasca acolo, urmand a fi rasturnat apoi direct in tava de copt atunci cand va fi momentul coacerii.
- La final, se rastoarna cu grija pe blatul bine infainat si se formeaza o franzela-bagheta care se coace in tava tapetata cu foaie de copt la 220 C 10-15 min cu ventilatie si abur si inca 30-35 min la 200 C.
Notes
Pentru aceasta reteta s-a folosit numai faina foarte proteica (peste 13%), dar puteti experimenta si cu altele, caz in care trebuie sa adaptati cantitatea de apa.
In varianta de mai jos Maria a incercat si sa adauge masline si a iesit nemaipomenit, dupa cum puteti vedea. Pentru orice intrebari, sugestii si reclamatii referitoare la reteta de mai sus atat eu cat si autoarea va stam la dispozitie cu drag si voie buna. Paine buna, ostenii mei!
o fi simpla, dar 2h sau 4h + incă 2h total general 6h, ceea ce e deja imposibil pentru mine. Eu vreau sa elimin cumva painea cumparata, dar am nevoie de o alternativă care sa nu consume mult curent si să nu dureze foarte mult. Ceva user friendly nu aveți? :)
Mai user friendly de atata nu se poate sau cel putin eu una nu cunosc, IN MATERIE DE PAINI CU MAIA, caci de regula o paine cu maia are aproximativ 24 de h durata totala de dospiri, framantari, impaturiri, dat forma si copt. deci 6 h e lux. se poate face orice paine integrala cu drojdie din comert ca sa fie mai sanatoasa decat cea cumparata in timp mult mai scurt, insa nu e cel mai sanatoasa, daca putem spune asa. retete se gasesc pt drojdie din comert, insa painea cu maia e cu totul altceva. da un search pe google.
Ar mai fi o optiune, de a amesteca apa+faina+sare+f putina drojdie, se lasa peste noate sa dospeasca si dimineata se coace si seamana foarte bine cu painea cu maia. E ceva mai sanatoasa si foarte asemanator de gustoasa.
Aici ar fi reteta: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=683733948341682&set=a.683733555008388.1073741829.622365404478537&type=3&theater
Macina niste boabe de grau, pui putina apa, ulei si sare.
Aceasta coca o poti prepara si intr-un aparat de facut wafe.
In max. 15 minute ai painea.
Buna, vreau sa intreb care este avantajul painii cu maia?
Am mai copt paine, dar niciodata cu maia. Nu stiu cum sa o prepar.
Multumesc. :)
Bogdan, subiectul e atat de vast ca nu stiu nici macar de unde sa incep. Dar, pe scurt: 1. painea cu maia este 100% naturala, pentru ca nu contine decat apa, faina si sare. Faptul ca elimini drojdia din comert e extrem de important, pentru ca ea nu mai este naturala, este tot o chimicala, asa ca chiar daca tu iti faci paine acasa cu drojdie din comert tot nu poti spune ca ai o paine sanatoasa. 2. Gustul painii cu maia e incomparabil. Pur si simplu. Daca ai mancat vreodata in copilarie pe la bunici paine facuta in casa, atunci aia e. 3. Prin procesul de fermentare se elimina acidul fitic, painea fiind plina de bacterii “bune” pentru organism. Are loc si un proces de “pre-digerare”, ceea ce inseamna ca e suportata si digerata mult mai usor de organism. De asemenea, are un indice glicemic mai mic. Acestea fiind spuse, pentru a o prepara te sfatuiesc sa citesti din scoarta in scoarta blogul codrudepaine.ro, acolo vei gasi toate informatiile de care ai nevoie.
Multumesc pt raspuns.
Imi plac ff mult postarile tale. Le urmaresc cu mare interes.
Explică-ne, te rog, de ce drojdia din comerţ e o “chimicală” …..
Pentru ca nu se mai foloseste drojdia salbatica existenta in natura, cum se folosea pe vremea bunicilor nostri, se foloseste un produs creat in totalitate in laborator. Eu asta inteleg prin produs chimic si in general nu vreau sa consum mancare ce nu provine direct din natura, ci este o reproducere genetica de laborator. De asta nu vreau sa mananc nici rosii sau porumb modificat genetic.
Nu stiu cat reusesc sa fac asta in societatea de azi, dar ma straduiesc.
Mulțumiri pentru rețetă. Într-adevăr, mai simplu (cu maia) nu cred că se poate.
Apropo de “natural” și pentru că ai dat exemplul porumbului. Porumbul din natură este ăsta: http://www.livingcropmuseum.info/CropDetail/Corn%20Teosinte/Teosinte%20ear.jpg
Cel pe care îl cunoaștem azi a fost obținut prin selecție artificială de agricultori de-a lungul timpului.
Și e doar un exemplu.
I know, multe din alimentele de azi de pe masa noastra nu mai au nicio legatura cu “strabunii” lor – nu este numai cazul porumbului. Insa manipularea genetica la care s-a ajuns astazi eu zic ca depaseste limitele unei simple selectii, din pacate…
Nu vreau să lungesc off-topicul la rețeta asta frumoasă :) , așa că am să mai fac doar o precizare: hibridizarea realizată de om de cînd a apărut agricultura este o procedură artificială, care amestecă haotic (și cu rezultate neprevăzute) sute de gene care n-au fost “programate” natural să coexiste. Totuși, rezultatele ei le mîncăm de zeci/sute/mii de ani fără să ne punem problema sănătății, deși sînt artificiale. Din punctul ăsta de vedere, OMG-urile “științifice”, ca să zic așa, sînt testate și răstestate și, în plus, nu aruncă la grămadă cocktailuri necunoscute de gene, ci urmăresc cîte o modificare unică, pentru un scop clar. Cele mai multe OMG-uri din ziua de azi sînt create pentru reducerea cantității de pesticide necesare, de aceea sînt în general mai sănătoase și mai prietenoase cu mediul, adică exact invers decît informațiile false și alarmiste care circulă în general pe internet.
Gata, iertare pentru deviere. Mulțumesc încă o dată pentru rețeta asta. Din cîte văd, pe aici sînt multe lucruri frumoase și utile, doar timp de citit să fie! :)
Draga V, tu pari sa fii intr-adevar mai bine informat(a) despre genetica moderna si metodele ei. Eu nu stiu nimic despre asta, recunosc, dar stiu despre natura si modul in care lucreaza ea. Ma simt datoare sa aduc aminte faptul ca intreaga evolutie a umanitatii se bazeaza pe acest sir de hibridizari, intreaga evolutie a speciilor se bazeaza pe amestecarea haotica (si cu rezultate neprevazute) a sute de gene care nu au fost programate initial sa coexiste. Acesta este modul de operare al naturii, care arunca tot soiul de gene impreuna intr-un mediu liber care genereaza tot felul de rezultate. Unele sunt rateuri si par anomalii, insa uitam ca un astfel de rateu poate sa creeze o noua specie, una cu proprietati absolut fantastice si diferite de strabunii ei, care, in timp, pot chiar sa dispara. Nu e nimic artificial in asta. Aceasta “bataie” a genelor se regaseste peste tot in natura – unii ii zic “survival of the the fittest”/supravietuirea celui mai puternic – si este modalitatea cea mai la indemana pe care o are o specie pentru a evolua, pentru a se adapta unui mediu inconjurator in continua schimbare.
Si natura actioneaza tot ca un om de stiinta – in sensul ca ia ce i s-a dat de catre om (un cal si un magar) si, folosind procedeele ei specifice, cunostintele sale milenare si abilitatile creatoare – produce o noua specie pe care o testeaza “pe teren” (asinul). Uneori noua specie e un rateu total, un produs ce nu este viabil si astfel se stinge, insa de cele mai multe ori primim upgrade-uri viabile.
Desi oamenii de stiinta se straduiesc din ce in ce mai mult sa imite aceste produse naturale (progresul stiintei este enorm!) din pacate nu se pot substitui creatorului original, naturii, pentru ca le lipseste finetea, le lipsesc (inca) micro-cunostinte. Nu e nevoie sa fiu om de stiinta ca sa observ asta. Oamenii de stiinta au impresia ca stapanesc genele, ca le-au controlat, le-au testat, si totusi produsele lor “controlate” nu au niciun gust. Ba mai mult, albinele care polenizeaza plante GMO mor pe capete – e ceva natural in asta? Ca albina moarta de la polenizarea unui altoi de mar facut de bunicu’ n-am vazut :) Spunem ca oamenii de stiinta fac o “modificare unica”, pentru scop clar – dar oare la nivel micro-micro-micro stim oare ce lant de alte schimbari genereaza mica noastra gena modificata? No, we don’t.
Eu nu sunt alarmista si nici nu-mi place frica asta generalizata care se isca pe toate retelele sociale referitoare la hrana lumii, GMO-uri, pesticide si alte nebunii. Sunt doar un om simplu care considera ca natura e omul lui de stiinta preferat, cu toate micile sale imperfectiuni :)
PS Poti sa lasi oricate comentarii, imi place tare mult sa discut pe orice tema, de asta e blogul asta! Hugs!
Mulțumesc pentru invitație, dragă Andie!
Cum bine zici, natura aruncă laolaltă sute de gene, la fel și omul cînd se hotărăște să hibridizeze. Diferența e că mîna omului nu-i mîna naturii, deci produsul hibridizării lui nu e natural, deci argumentul “nenaturalului” cu privire la gmo-uri este caduc.
Chestiunea cu albinele nu-i chiar așa. Nu gmo-urile per se au legătură cu asta, ci o anume clasă de pesticide, neonicotinoidele, cu care se tratează, de altfel, și culturi non-gmo – producînd, se pare, același efect la albine. Este un nou caz nefericit de a privi la corelație și a extrage în mod fals o cauzalitate – cum s-a întîmplat, de pildă, și cu celebrul “studiu” al lui Seralini, pe cobai hrăniți cu gmo, care au dezvoltat tumori gigantice. Problema e că Seralini a folosit o linie genetică de cobai mai specială, care dezvoltă tumori multe și mari, folosită în mod curent în studierea cancerelor. Bieții lui cobai ar fi dezvoltat tumorile alea și dacă i-ar fi hrănit cu apă de izvor neîncepută. :)
Eu nu încerc acum să fac “prozelitism pro-gmo”, vreau doar să sugerez că diabolizarea publică (nu la tine mă refer acum!) a muncii cinstite și de multe ori altruiste a unor oameni de știință nu ne e benefică. Ei sînt primii care cer și fac tot timpul studii lungi, mari, late și amănunțite asupra acestor organisme. Pe de altă parte, detractorii lor distrug cîmpurile de test, în același timp văitîndu-se că gmo-urile nu sînt suficient testate. :) (Desigur, aici ar mai interveni și a treia fațetă a problemei: dacă susțin că nu sînt suficient testate, cum au tras concluzia că sînt nocive?)
Sigur, cele din paragraful de mai sus nu au legătură cu tine, în care simt un partener de dialog perfect rațional. Au legătură, de pildă, cu organizații semi-teroriste de tipul Greenpeace – care are forța de-a face mult bine (și face!), dar nu și înțelepciunea și dorința de adevăr pentru a se autoîmpiedica de la a face rău. Ultima lor scamatorie, care a lăsat urme pe pămîntul sfînt de la Nazca, sper să fi pus cireașa pe tort.)
Dar, uite, la subiect: Spui tu: “Oamenii de stiinta au impresia ca stapanesc genele, ca le-au controlat, le-au testat, si totusi produsele lor “controlate” nu au niciun gust.” – aici sînt două lucruri neadevărate: oamenii de știință nu au impresia că stăpînesc genele, ei știu exact că monumentala lucrare de descifrare a genomului uman, de pildă, a fost doar prima etapă, obligatorie, în dezvăluirea misterelor geneticii. Aici iarăși avem o chestie de percepție publică nedreaptă, aceea a savanților ignoranți și aroganți. De fapt, orice savant care se respectă se bazează pe metoda științifică, iar metoda științifică presupune testare și retestare continuă, perfecționare neîntreruptă și niciodată, absolut niciodată, premisa soluției ultime, supreme. Știința adevărată știe că nu este infailibilă și nici completă, că este un corpus de cunoștințe mereu revizuibile, mereu revizuite și mereu ameliorate. Spre deosebire de pseudoștiință, care consideră că are răspunsurile unice și finale. :)
(ca fapt divers, ai aici mai multe amănunte despre netoxicitatea gmo pentru albine: http://scientificbeekeeping.com/sick-bees-part-18e-colony-collapse-revisited-genetically-modified-plants/#gmos )
Și, în orice caz, chestiunea toxicității plantelor de cultură, fie ele gmo sau nu, este în continuă atenție și cercetare, cu atît mai mult în condițiile încălzirii globale.
Al doilea lucru neadevărat: gustul. :) Dacă ai chef și răbdare să cauți pe internet, vei vedea zeci de studii și demonstrații în care oamenii puși să guste pe orbește alimente “naturale” și gmo nu au știut să facă diferența între ele, ba chiar uneori le-au confundat de-a binelea. Care sînt, de fapt, alimentele “fără gust” la care te referi? Roșii? Mere? Castraveți? Nici un gmo din aceste specii nu există pe piață. :) De fapt “lipsa de gust”, aparte de faptul că păcătuiește printr-o groaznică subiectivitate, este de regulă o consecință a cu totul altor factori: soiuri hibridizate pentru alte calități, cum ar fi rezistența la condițiile de climă sau cantitatea de roade la hectar (iată deci un revers al hibridizării, și nu-i singurul), soluri sărăcite etc.
închei sperînd că tuturor de-aici ne plac bananele. Care, dacă nu le-am căuta permanent în coarne, ca să zic așa, ar dispărea pînă luni, fiind doar niște hibrizi sterili, produși de mîna omului, incapabili să se reproducă.
Hug you back, Andie!
buna
nu prea am inteles prima parte: deci se ia jumatate de cana de maia (pe care oricum o aruncam in urma procesului de hranire maia mama) care inseamna de fapt 40 gr? la mine inseamna cam 140 ..poate pt ca nu e la deplina maturitate? e in a saptea zi si am zis sa ma incumet s-o folosesc pt ca parea ok :)
multumesc,
maria
Nu draga mea :) se ia 1/2 cana, care inseamna aprox 140g, dar care a avut la baza 40g maia plus 50 apa 50 faina.
ah..deci in loc sa arunc (in momentul hranirii) iau 40 gr maia din ce as fi aruncat si o hranesc si pe ea inainte sa o incorporez…adica o amestec cu apa si faina si o las la crescut, inainte sa o incorporez ? scuze..daca suna f stupid intrebarea..dar am facut maiaua mama..aia de o voi avea forever..(e a sasea zi si pare buna de folosit) si acum sunt in faza…’ok, pare ca e buna, dar ce sa fac cu ea?!’ :) asa ca am ales reteta asta..dar cred ca am dat-o in bara :) dar macar sa stiu pe viitor
multumesc
ideea e ca eu tin maiaua la caldura, o hranesc la 12 ore (sunt la inceput, in faza de construire maia-mama..dar fiind in a 6 zi si parand ca e ok am zis s-o folosesc), si pur si simplu am pus 1/2 cana din ce as fi aruncat…
cum ar fi trebuit sa procedez? sa amestec 40 gr din ce as fi aruncat cu apa si faina (probab proportii egale) si sa o las iar la crescut? m-am gandit ca a mea era deja crescuta….
multumesc :)
Draga mea, depinde cu cat o hranesti. Sunt oameni care tin 50 g maia mama si o hranesc cu 150 apa si 150 faina zilnic. Ei cand arunca, arunca 300 g maia astfel incat lor nu le e greu sa ia din aceste 300g doar 140 si sa faca paine. Practic, reteta are nevoie de 1/2 cana de maia ce ramane de la o hranire. Ca sa o ai, trebuie sa hranesti maiaua cu mai mult. Sper ca am explicat mai bine :)
ok..usor usor incep sa ma dumiresc ce-i cu maiaua asta :) multumesc mult pt raspunsuri !!
acum mi-as dori niste bannetoane..si ma uitam la alternative in romania (am gasit pe un site nemtesc, popularizat pe blogurile de paine cu maia, dar e cam scump transportul :(
oare astea s-ar preta?
http://www.kika.com/ro/catalog/m/bucatarie-dining/depozitare-si-menaj-2853/cosuri-2858/15760269/cos-cane/
http://www.kika.com/ro/catalog/m/bucatarie-dining/depozitare-si-menaj-2853/cosuri-2858/15296800/cos-paine/
multumesc :)
Maria, cu siguranta, insa captusite cu panza de in :)
dar cele autentice, de pe http://brotformen.de se folosesci fara panza nu?.. off…ma blocheaza costul transportului :)
multumesc mult pt raspunsul prompt !
Da, alea fara panza.
Andie sunt și eu la a 5-a zi de hidratare …sper să mă dumiresc …ce vreau să te întreb de unde să fac eu rost de cuptor cu aburi pentru paine ? :D
E foarte simplu! Nici eu n-am cuptor cu aburi. Am scris despre asta pe larg in articolele de pe blog – pui o tava de metal pe fundul cuptorului si o lasi sa se incinga tare de tot. Cand bagi painea, trantesti in tava aia o cana de apa clocotita si inchizi repede usa cuptorului sa nu iasa aburi (sa folosesti manusi ca sa nu te arzi!!). Dupa 15 min o scoti si gata!
Cum se face maia pentru paine dar fara faina alba si drojdie?
Ca si maiaua cu faina alba fara drojdie, doar ca din faina integrala. Vezi pe blogul Codrutei toate detaliile :)
Mama mea face o paine extraordinara, reteta ei nu e diferita de ce ai prezentat tu aici..insa cu toata rabdarea pe care am mostenit-o de la ea…si cu pasiunea mea pentru retete…recunosc ca imi e dificil sa o realizez…INCA…O sa imi fac timp (oricum am liber sambata si duminica :)) ) si o sa incerc sa vad ce imi iese. :-D
Daca iese…o sa declar razboi “mondial” tuturor firmelor de panificatie! :))
Alex, nu e foarte diferita pentru ca pana la urma principiile sunt aceleasi :) Ai maia? Sau vrei sa o faci cu drojdie?
Eu zic ca daca apuci de mananci paine facuta cu mana ta, chiar si o sigura data, o sa te prinda rau “boala” asta. Sa-mi spui cum evolueaza lucrurile :)
Arata extraordinar, mai ales cea cu masline. Cate zile rezista painea facuta de tine? 2,3,4?
Intre 5-7 zile, iar daca e pastrata la frigider si mai mult. Vara in schimb trebuie neaparat pastrata la frigider ca nu rezista mai mult de 2-3 zile, incepe sa prinda mucegai.
7 zile …wow…pai chiar ca iti vine sa iti iei o zi libera sa iti faci vreo 5-6 paini! :))
Buna ziua!Am si eu cateva nelamuriri…Am primit maia de la o prietena si n am prea inteles cum sta treaba????Aceasta maia mama care mi a ramas,dupa ce am luat 1/2 cana pt a face painea,ce fac in continuare cu ea?Cum o hranesc,cata apa ,cata faina pun peste ea?De acolo,folosesc in continuare,hranind o cu aceasi cant de apa si faina zilnic?Multumesc frumos pt rabdare!☺
Mihaela, da, o hranesti in continuare. Depinde de tine cu cat, eu de exemplu iau 10 g din maiaua mama si o hranesc cu 30 faina si 30 apa. Daca o tii la temperatura camerei, trebuie hranita dimineata si seara, daca o tii in frigider, o data pe saptamana si de doua ori inainte sa faci paine.
Am incercat reteta asta cand eram la socri si doream sa fac ceva mai ușor decat retetele mele. Inițial mi-am blestemat zilele pentru ca aluatul a fost extrem de lipicios (faina 11.5). Pana la final, a trebuit efectiv sa il vars intr-o tava, nu am putut da nicio formă. Insa rezultatul a fost foarte apreciat, o paine pufoasa cu gauri si gustoasa iar acum am revenit pentru ca doresc sa repet. Mulțumesc pentru reteta! Maiaua este foarte îngăduitoare, recomand aceasta rețetă celor care vor să înceapă sa faca pâine cu maia.