Unul din motivele pentru care nu devin vegana este ca ai lăv brânza forevăr. Pot sa traiesc fara lapte, fara iaurt, chiar si fara unt si smantana, insa fara branza nu cred ca vreau. Imi place la nebunie telemeaua nationala, in toate formele ei, dar sunt mare fan branze straineze, si in special branze puturoase straineze. De fapt, convingerea mea ferma este ca … (tineti-va)… branza nu se strica, branza se transforma! In baza acestui principiu, am reusit chiar, printr-o pura intamplare a vietii, sa fac brie in propriul frigider uitand un cas nesarat inchis ermetic intr-o cutie de plastic timp de o luna si jumatate: a fost una din cele mai bune branze din viata mea, si am mancat pana la ultima bucatica. Ba chiar am reusit sa repet experimentul si am ajuns sa identific gustul specific al bacteriilor create de frigiderul meu, deci pot spune cu mandrie ca am inventat si sacralizat “brienza de frigiderland”.
Ideea de baza e ca imi e foarte greu sa spun nu unei branze bune, iar daca branza aia e mozzarella si are pe ea rosii proaspete, busuioc genovez si ceva piper si ulei de masline, ma topesc mai rau ca inghetata in soare. Uite-asa am ajuns eu sa balesc cu gandul la cosul de mozzarella Granarolo cu care ne ameninta Lavi la ea pe blog si m-am hotarat sa-i propun o reteta simpla dar de efect, poate o conving si ma miluieste :)
Cu aceasta minunata ocazie mi-am testat presa de paste de la KA, caci rigatoni din imagine sunt facuti de mine! Oh da, nu-s cumparati oameni buni. Va marturisesc ca l-am prins pe Dumnezeu de picior, dar despre asta o sa va povestesc intr-o postare speciala si dedicata, mult mai amanuntita de atat. Cert e ca mi-a iesit o minunatie de fel principal care sarbatoreste rosiile sfarsitului astuia de vara like no other!
Ingrediente
- 400 g faina
- 3 oua mari
- Alternativ: o punga de rigatoni din comert (500 g)
- 750-800 g rosii coapte (eu am avut sase rosii mai mici si una mare-mare)
- 1 ceapa alba
- 1 mana mare de frunze de busuioc genovez proaspat
- 3/4 lingurita piper negru macinat
- sare dupa gust
- 3 linguri ulei de masline
- 2 linguri smantana
- 100 g mozzarella Granarolo Cucina, rasa
- o capatana de usturoi mare
Metoda
- Cernem faina in bolul mixerului (Kitchen Aid), spargem ouale deasupra si incepem sa mixam cu paleta (flat beater) pana incepe sa se formeze coca. Inlocuim paleta cu carligul pentru coca si mai mixam putin pana incepe sa se adune aluatul. Aluatul trebuie sa fie cat mai uscat si chiar sa aiba faina prin el; daca va arata ca cel clasic de paste - maleabil, fin si flexibil - pastele se vor lipi, isi vor pierde forma si vor fi foarte greu de format.
- Adunam aluatul cat de cat in bilute de marimea unei nuci si incepem sa il trecem prin presa de rigatoni a KA-ului. Lasam pastele la uscat pe o tava si ne apucam de sosul de rosii.
- Intr-un blender mixam ceapa, rosiile, uleiul de masline, smantana, piperul, sarea si frunzele de busuioc. Gustam si ne asiguram ca e condimentat corespunzator.
- Intre timp fierbem pastele in apa clocotita cu sare. Cand sunt gata, le scurgem bine de apa, le amestecam cu sosul de rosii, cateii de usturoi intregi (credeti-ma, imi veti multumi pentru asta) si 1/3 mozzarella rasa.
- Turnam amestecul intr-o forma ceramica pentru copt, presaram deasupra restul mozzarellei si dam la cuptorul preincalzit la 200 C timp de 30 minute.
Mirosul care s-a raspandit in casa a fost genial, iar gustul pastelor innabusite in sosul perfect de rosii proaspete cu aroma puternica a busuiocului si gooeynessul mozzarellei au fost.. just the right thing for the end of summer. Caci da, s-a cam terminat cu vara si temperaturile au inceput deja sa scada, soarele sa ne paraseasca… Dar sa nu ne gandim la lucruri triste! Ia uitati aicea:
Trimit aceasta minunata reteta si catre Diana, la provocarea Dulce Romanie de August!
Love and mozzarella!
PS Si daca tot vorbim de rosii, as vrea sa va reamintesc (sau sa va spun, daca nu stiati) de protestul de DUMINICA, 1 septembrie 2013 din Piata Universitatii, Bucuresti, precum si in celelalte orase din tara si stainatate, prin care cetatenii ca noi incearca intr-un ultim efort sa se opuna votarii de catre Parlament a legii care aproba proiectul de exploatare cu cianura de la Rosia Montana. Lasand la o parte toate argumentele pro si contra mineritului, ceea ce m-a facut sa reactionez cu atata forta si ceea ce ma ingrijoreaza nespus este incalcarea nemaintalnita de catre Guvernul Romaniei a drepturilor si libertatilor cetatenesti prin adoptarea acestui proiect. Pe scurt, noua lege ar permite unei entitati private (RMGC – exploatatorul canadian) sa ia cu forta PROPRIETATEA PRIVATA a cetatenilor din Rosia, dupa bunul plac, in termen de 45 zile, fara licitatie publica si cu o despagubire acordata dupa cum doreste.
Ca jurist specializat in drepturile omului, va spun cu mana pe inima ca sunt absolut ingrozita atunci cand citesc proiectul de lege si imi dau seama ce precedent terifiant stabileste pentru noi, toti cetatenii Romaniei, aceasta lege absurda. Stiu ca atunci cand nu esti de specialitate, lucrurile astea par undeva departe, sau neclare, sau improbabil sa aiba vreun efect asupra universului individual, mai ales daca esti departe de Rosia, dar te asigur ca nu e asa. Te asigur ca ce se intampla azi in Romania, in Parlament, pregateste o lovitura crunta pentru democratie (in sensul sau adevarat, nu in cel terfelit de politicieni pe la televizor), pentru drepturile si libertatile tale asa cum te-ai obisnuit cu ele in ultimi 23 ani. Azi ti se ia casa fara sa ai nimic de zis, maine cine stie, poate… organele? Libertatea? Viata? Si mi-e frica, mi-e frica tare ca atunci cand te si ne vom trezi va fi prea tarziu.
De aceea te rog sa vii duminica la protest. Sa arati politicianului tau ca nu te poate sfida, pe tine, Constitutia si contractul nescris pe care il are cu cetatenii. Sau, daca nu poti veni, macar sa ii scrii si sa ii spui ca nu poate vota asemenea aberatii in numele tau. Haide sa nu mai fim pasivi, prea multe s-au intamplat in ultimii ani datorita pasivitatii noastre. Sunt gesturi mici, dar care pot face diferente mari. Iti multumesc!
Foooarte bune!Sincer nu ma asteptam sa fie prea gustoase,dar m-au surprins foarte placut. Am pus telemea si cascaval (nu aveam mozzarella in casa,ar fi iesit si mai bune) si au iesit perfecte.
Elena – cand ai rosii proaspete de sezon, totul se schimba. Chiar si cea mai simpla mancare poate fi excelenta daca e facuta corect si mai ales cu ingrediente proaspete si de calitate.
Fii atenta ca sunt pusa pe experimente! L-am pus pe fratele Google sa imi gaseasca postarea cu citatul curand faimos “branza nu se strica, branza se transforma” ca sa vad daca ce fac eu fac bine.
Am in frigider o bucata buna de cas nesarat direct din Bunicaland. Am mancat pana nu am mai putut si a mai ramas. E in frigider de o saptamana, invelit frumos in folie alimentara. L-am verificat azi, are o bruma frumoasa pe el. Il mai las sa vad ce face. Daca imi iese brienza, I owe you big time. Daca nu, f*ck it, tre sa dezinfectez iara frigiderul!
P.S. Tre sa inscrii denumirea la OSIM. Musai :))
:)))) Nu e nevoie de OSIM. Voi scoate din arhive adevarul, si apoi, fiind cel mai mare adevar pe care l-am rostit evar, ma voi lupta cu dintii sa-l apar! :))
O sa-ti iasa branza, da’ e important sa o tii izolata ermetic in cutie de plastic si sa nu prea umbli la ea cateva saptamani. Nu ar trebui sa miroasa deloc in frigider, asa ca daca miroase, inseamna ca nu e cutia bine izolata.. Te pup, keep me posted!
A fost delicioase….
Super….
Multumim pentru reteta!!!????
Ma bucur MULT! Te pup!