Mama m-a invatat de mica un fapt esential: prajiturile trebuie sa fie insiropate. Nu asa oricum, trebuie sa musteasca de sirop, sa dea pe langa farfurie si sa curga pe la coltul gurii de la atat de multa zama. Am crescut iubind cel mai bun tort din lume si amandinele cu blat ultra-siropos, pentru ca deh, respectau regula de baza. Nu am sa ii pot intelege niciodata pe americani, cu preferinta lor pentru torturi cu o mie de etaje combinate cu creme pe baza de unt si zahar, pentru ca nu am cum. Sunt o est-europeanca mandra de mostenirea ei gastronomica si aia e (coco jambo, aia e): sirop forevaaaar!
Stiu ca prajitura noastra de azi arata ca un chec amarat pus in context de platouri lucioase si cam atat. Stiu ca nu inspira la fel de mult ca un tort pe care curge ciocolata in valuri. Dar, credeti-ma pe cuvantul meu de pionier retras din activitate, este de o mie de ori mai buna. E posibil sa fie una din cele mai bune prajituri de casa pe care le veti manca, simpla, dar in acelasi timp extrem de aromata si acaparatoare. Siropul fierbinte care se toarna peste ea cand e scoasa din cuptor se imbiba in fiecare coltisor si o face sa-si pastreze prospetimea pe termen indelungat, asta daca rezista in tava un termen indelungat, caci eu, de la prima muscatura, am ras 1/4 din tava de 20×30 cm din dotare.
Principiul de baza la aceasta prajitura e ca mai intai inabusim perele la cuptor intr-un sirop de vin alb, unt si zahar brun + scortisoara, si abia apoi le adaugam in aluatul frecat bine. Puteti sa coaceti foarte bine perele sau, din contra, puteti sa le lasati mai necoapte, daca va doriti ca ele sa aiba un ‘crunch’ interesant in prajitura – eu una asa am facut.
Ingrediente
- 3 oua
- 165 g zahar alb
- 100 ml ulei
- 160 g smantana
- 200 g faina
- 1 lingurita bicarbonat de sodiu
- 60 g nuci macinate
- 1 lingura scortisoara macinata
- 4 linguri nuci intregi
- patru pere mari
- 100 g zahar brun
- 125 ml vin alb
- 100 g unt, taiat bucatele
- 4 linguri zahar alb, extra
Metoda
- Taiem perele in felii groase (pastrand coaja, dar curatand semintele si cotorul) si le asezam intr-un vas ceramic (daca este si rezistent la flacara directa, cu atat mai bine). Presaram deasupra zaharul brun, untul cubulete si vinul alb si dam la cuptorul preincalzit la 200 C timp de 30 min, amestecand o data la jumatatea timpului de coacere.
- Intre timp mixam bine ouale cu zaharul pana isi dubleaza volumul si se albesc, apoi adaugam uleiul in fir subtire si apoi smantana.
- Turnam deasupra restul ingredientelor si amestecam bine, apoi turnam toata compozitia intr-o tava dreptunghiulara de 20x30 cm tapetata cu hartie de copt. Sfatul meu e sa nu folositi tavi cu inel, pentru ca va curge uleiul/siropul si va nenorociti cuptorul.
- Cand perele sunt gata, le scoatem din cuptor si cu ajutorul unul cleste le asezam, bucata cu bucata, peste aluatul de prajitura si dam la cuptor la 160C pana se arameste.
- Intre timp, punem caserola in care au fost perele la cuptor pe foc (in cazul in care vasul va permite, daca nu transferati lichidul ramas de la pere intr-un ibric), adaugam zaharul extra si lasam sa fiarba la foc mic pana isi injumatateste volumul si se ingroasa putin.
- Cand prajitura e gata, imediat ce am scos-o din cuptor o intepam peste tot, foarte des, cu o scobitoare (gaurelele au rolul de absoarbe siropul) si turnam siropul de vin peste prajitura, lingura cu lingura, lasand-o sa musteasca in acest suc.
- Se lasa sa se raceasca complet, se portioneaza si se serveste.
Este imposibil sa nu te indragostesti de prajitura asta. Este imposibil.
Love and sticky pears!
E foarte fina daca are smantana, iar vinul ii da o aroma aparte ; intr-un cuvant : GROZAVA :)
Cu siguranta e delicioasa, dar si cam greoaie pentru digestie. Oricum felicitari pentru retete
Eh, este adevarat. Nici mie nu-mi place atata zahar si atata unt, dar din cand in cand mai nimeresc si prin balarii :)