Za’atar facut in casa. Plus tahini. Plus cel mai bun hummus romanesc din lume.

5

Cum zice si titlul, iata ca am trecut la urmatorul nivel: za’atar facut in casa. Aceasta initiativa nu vine desigur din dorinta mea de a explora lumea condimentelor, nicicum, ci din faptul ca am cautat sa cumpar pana mi-au iesit ochii din cap si nu am gasit! Fratica! Sunt convinsa ca se gaseste pe undeva prin acest oras mirobolant, doar ca nu am dat eu de el.

Asa ca am luat problema in mana:

  • 1 lingura cu seminte de susan usor prajite in tigaie
  • 2-3 linguri sumac
  • 2 linguri cimbru
  • 2 linguri oregano
  • 2 linguri maghiran
  • 1 lingurita sare roz de himalaya

Le-am amestecat pe toate in borcan si gata! Evident ca fiecare casa din Orientul Mijlociu are propriul “blend” asa ca nu va sfiiti sa improvizati. Sumacul aduce un gust usor citric, oregano putin amarui iar maghiranul dulce: your call.

Nu-mi pot imagina reteta mea clasica de hummus fara za’atar. I just can’t! Desi mult timp mi-am facut tahini (pasta de susan) in casa, din susan crud amestecat cu ulei de floarea soarelui (trebuie neaparat un ulei vegetal usor si inodor), totusi acum prefer sa cumpar. Iese mult mai fin hummusul cu cea “light” din comert, iar eu am gasit una bio care e absolut fabuloasa. Cu cea facuta in casa iesea un humus mai dens si mai inecacios, nu pot sa-mi dau seama de ce, si nu era nici atat de gustoasa.

Pentru un hummus maret si inolvidable:

  • 1 conserva de naut bio (experimentati pana gasiti un naut care sa va placa)
  • 4 linguri tahini light
  • Zeama de la 1/2 lamaie mare
  • 1 catel de usturoi
  • 2 linguri ulei de masline
  • Sare+ piper negru + za’atar

Totul in blender sau intr-un bol in care puteti folosi mixer cu picior, in cazul meu Braunica. Mult timp mi-am fiert propriul meu naut bio in Instant Pot (oala sub presiune) dar cred ca nu am nimerit eu naut ca lumea pentru ca avea gust mai rau ca ala cumparat. Asa ca am renuntat.

Iese cel mai bun hummus romanesc din lume, garantat! Romanesc pentru ca e facut de romani, ce credeati.

Observati ca de cand m-am mutat in Bruxelles sunt cu bio sus bio jos, dar adevarul e ca treaba cu mancarea nu sta ca in Romania. Am citit de curand un studiu privind disruptorii endocrini si m-am ingrozit: in trei secunde am trecut pe bio la mancare, cosmetice si detergenti. Am ajuns sa cred ca orice putem face sa ne ajutam corpul trebuie facut! In plus, in Belgia bio la vrac e destul de accesibil si diferenta fata de conventionale nu e foarte mare la buzunar.

La gust insa… e alta treaba. Am fost de curand in Romania si am mancat ceapa verde. Ceapa, tata! Si loboda. Si cas. Eheee… oare vreodata mancarea in Belgia o sa aiba acelasi gust? Imi e dor de niste capsuni culese de la tara, din vie…

Love and za’atar!

5 COMMENTS

  1. Buna, care e tahini-ul nou descoperit? Am incercat si eu diverse marci bio si pana la urma folosesc pe cel de la delhaize. Ps: eu fierb naut crud, si adaug un pic de bicarbonat de sodiu la fiert, il face foarte cremos. Fara za’atar :).

    • Sa stii ca am incercat si eu faza cu bicarbonatul si nu a mers. Cred ca mai degraba tine de soiul de naut pe care l-am folosit si pe care, desi bio, nu am reusit sa il indragesc. E dur si nu e gustos.
      Tahiniul meu preferat aici in Bruxelles este cel care se vinde in vrac la The Barn, in Etterbeek. Nu le-am incercat pe toate de pe piata, dar m-am oprit la asta pentru ca e delicios si bio.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.