De fiecare data cand se apropie Pastele (sau Craciunul) mi se scoala parul in cap. Nu din cauza curateniei generale sau a maratonului de gatit, ci pentru ca stiu foarte bine ce inseamna asta pentru miei si iepurasi. Veterinarul lui Mr. Pufu este in asentiment cu mine, stiti de ce? Pentru ca da, e foarte sexi sa duci copilului/iubitei/mamicii un iepuras cat o lingura, alb, pufos si dragut, dar nu e la fel de sexi cand iti dai seama ca persoana respectiva nu numai ca trebuie sa fie capabila sa aiba grija de animalul respectiv, ci sa isi si asume cresterea lui pe o perioada de cel putin 10 ani. 10 ani de angajament, stiti ce inseamna asta? Tot veterinarul lui Mr. Pu imi povesteste ca e perioada in care cabinetul i se umple de iepurasi schiloditi si apoi abandonati, pentru ca (duh!) copiii nu stiu sa se joace cu ei si parintilor prea putin le pasa.
Desi sunt vegetariana, stiu foarte bine ce inseamna dependenta de carne, senzatia ca nu poti/nu e bine/nu vrei sa traiesti fara si nu-mi permit sa judec asta, pentru ca fiecare face alegerile pe care le crede necesare in viata. Insa consider ca e o foarte mare diferenta intre consumul responsabil de carne si macelul industrializat la care s-a ajuns in societatea moderna. Omul nu mai consuma cat sa supravietuiasca (asta e valabil pentru toate alimentele, nu numai pentru carne), nu mananca doar ce are in batatura, nu-si mai ucide animalul cu mana lui si hraneste familia din ce a vanat sau a crescut in curte. Anual, sunt omorate milioane si milioane de animale iar partea care ma indurereaza cel mai tare este ca o cantitate insemnata din carnea obtinuta din acest sacrificiu ajunge sa fie aruncata. S-a depasit demult limita unui consum responsabil.
Aseara m-am uitat la Masterchef si am vazut cum unii din concurenti (nevegetarieni) spuneau ca ei nu vor omori niciodata un animal si ca mai bine ies din concurs decat sa o faca. Eu, dragii mei, nu reusesc sa inteleg bine genul asta de ipocrizie omeneasca: n-avem nicio remuscare sa mancam, dar nu putem omori; iubim animalele, dar de fapt iubim doar cateii si pisicile, pentru ca in restul timpului n-avem nicio problema sa mancam vitei, miei sau porci; suntem crestini cu frica lui Dumnezeu, dar nu avem nicio problema sa sarbatorim Invierea si pe Iisus (cel care a adus pe lume mesajul iubirii neconditionate, iertarii, invierii, izbavirii) intr-o balta de sange de miel, obicei cat se poate de pagan si demodat. De ce scriu asta? Nu pentru ca vreau sa va conving sa deveniti toti vegetarieni, in niciun caz (desi da, ar fi mai bine si pentru noi si pentru planeta). Ci pentru ca as vrea sa folositi postul si perioada de reflexie a Saptamanii Mari (daca sunteti crestini) pentru a va gandi la toate aceste lucruri si pentru a incerca sa responsabilizati mai mult actiunile voastre. Sa va indreptati spre un consum echilibrat, sa eliminati din viata voastra violenta care nu este necesara, sa nu omorati sau schiloditi un animal daca nu este necesar. Atat.
In toti acesti ani de blog, m-am tot straduit sa va arat ca se poate si fara asa multa carne si, desi nu prea sunt eu adepta retetelor traditionale romanesti (a se citi ca nu prea ma pricep sa le fac), eu zic ca puteti gasi in pagina cu retete foarte multe idei bune: de la sarmale vegetariene la cozonaci, la quiche-uri de tot felul si deserturi minunate, sunt toate aici. Anul asta eu va propun asa:
APERITIVE
Anul asta am reinterpretat salata de boeuf – de fapt, am facut un mix intre salata orientata si salata de boeuf – si i-am dat o forma frumoasa si prezentabila, care sa impresioneze orice musafir (reteta mai jos); la fel si cu maslinele marinate. Iar daca pana acum nu ati incercat minunatele betisoare de dovlecei cu sos tahini, chiar e momentul sa o faceti!
SUPE
Ce e masa de sarbatoare fara o supa calda in stomacel? Fie ca optati pentru o supa densa si hranitoare cu linte, una de sezon cu verdeturi sau una clasica romaneasca, cu galusti, nu aveti cum sa gresiti.
SALATE
Chiar daca e sarbatoare si dezmat, stiti cum se spune: nicio masa fara salate! Fie ca e vorba de una racoritoare si usoara, precum cea de andive, crocanta si aromata, precum cea de fasole verde, sau de sezon, precum cea de spanac si rosii cherry, nu va lasati si lopatati cantitati industriale: carbohidratii buni din legumele proaspete va vor ajuta foarte mult la digestie.
TARTE
Nicio masa fara salate si nicio masa de sarbatoare fara tarte! Asta e motto-ul meu :) Fie ca vorbim de o tarta vegana cu cartofi, una inedita cu crema de porumb sau una simpla cu rosii uscate la soare si masline (in reteta inlocuim rosiile cherry cu rosii uscate si adaugam o mana de masline), cu siguranta oricare din ele va face deliciul invitatilor.\
FEL PRINCIPAL
Fie ca e vorba de clasicele sarmale cu mamaliga (vegan), de o portie mare de cartofi noi cu avocado sau de un cuscus delicat cu maioneza vegana si multe legume, felul principal va fi gustos si satios, atat pentru vegetarieni cat si pentru vegani.
DESERT
La desert e cel mai greu sa alegi: sa fie superba tarta cu nalbe, un tort vegan cu dovlecei sau o prajitura decadenta cu ciocolata? Sa presaram masa cu macarons si cupcakes, sau sa le inlocuim cu un cozonac inalt si pufos? Sau… toate?
Acestea fiind zise, sa trecem la cele doua retete lipsa: cea de cupe de salata si cea de masline marinate.
Ingrediente
- ½ kg cartofi
- 1 cana mazare verde (congelata)
- 100 g maioneza de post (sau dupa gust)
- 1 lingura mustar de Dijon
- 1 legatura de marar proaspat (sau congelat), maruntit
- 3 fire de ceapa verde, taiate rondele
- cateva ridichi de luna, feliate subtire
- 100 g capere
- zeama de la ½ lamaie
- 3-4 linguri ulei de masline
- sare si piper negru macinat, dupa gust
- 1-2 andive
Metoda
- Se fierb cartofii in coaja, pana cand se patrund usor daca infigem o furculita in mijloc. Se curata de coaja si se taie cubulete mici. Se lasa la racit.
- Separat, se fierbe mazarea cateva minute (daca este congelata), apoi se scurge apa si se trece printr-un jet de apa rece, pentru a-si pastra culoarea verde.
- Intr-un bol adanc se amesteca toate ingredientele: cartofii, mazarea, maioneza, mararul, ceapa, ridichile, caperele, zeama de lamaie, uleiul de masline, sarea si piperul, in asa fel incat sa se omogenizeze bine. Avem grija sa asezonam bine salata, caci daca nu e sarata suficient nu va avea gust bun.
- Spalam andivele, desprindem fiecare frunza in parte si apoi le umplem cu salata. Presaram cu capere si felii de ridichi si servim.
Notes
Tips and tricks Folositi maioneza vegana (de post) facuta din mustar, ulei de masline si zeama de lamaie, in acelasi mod in care ati face maioneza normala. De asemenea, in loc de maioneza puteti folosi un avocado foarte bine copt, mixat la blender impreuna cu zeama de lamaie si uleiul de masline pana se transforma intr-o pasta subitre. Salata poate fi adaptata in functie de gustul fiecaruia: se pot adauga oua fierte, castraveciori murati, gogosari, morcovi fierti, etc.
Ingrediente
- 250 g amestec de masline naturale (kalamata)
- coaja si sucul de la o portocala si o lamaie
- 1 ardei iute verde, feliat
- 2 catei de usturoi, zdrobiti
- 3 linguri de ulei de masline
Metoda
- Se pun maslinele intr-un borcan si se acopera cu restul ingredientelor.
- Se acopera borcanul cu un capac si se da la frigider pentru marinare 48h. Se scurge apoi lichidul si se servesc maslinele.
Sper ca micul meu meniu sa va ajute sa va orientati si sa va faca sarbatorile mai frumoase si mai luminoase. Va doresc multa pace in minte si suflet!
Love and compassion!
Foarte frumos scris și meniurile par apetisante. Legat de faptul că unii nu omoară animale dar tot mănâncă carne, eu am uneori o extremă pe tema asta și anume mă gândesc că și plantele pe care le consum au fost vi la un moment dat și n-ași vrea să mai omor alte plante doar ca să mănânc. Singura soluție ar fi să consum doar produsele plantelor / animalelor, adică semințe, fructe, lapte, ouă.
Mult succes în continuare Andie și cât mai multe articole.
f frumos meniul…. dar tot nu inteleg cum poti sa zici ca e satios… eu sunt destul de carnivora, deci obisnuita ca mancarea sa se digere mai greu… dupa o perioada de post si mancat doar vegetale, abia astept sa mananc ceva satios. am tot mancat supe de linte, si paste integrale cu ciuperci , sau mazare sau salate cu ce vrei tu, si de fiecare data, imediat dupa masa, simteam ca bate vantul prin stomac, iar dupa jumatate de ora trebuia sa mai caut ceva de mancat (o felie de paine mai imi alina foamea cat de cat)… nu cred ca as putea deveni vre-odata vegetariana… chiar daca as vrea, nu as putea, nu ma impac cu mancarurile astea usoare si parca fara gust, sau mai mult decat atat, cu gust ciudat (hrisca) sau textura ciudata (lintea)
Din pacate cand le pregatim noi nu arata la fel de bine in farfurie, pana la urma aranjatul farfuriei reprezinta o arta la fel de mare ca cea a gatitului
[…] la schimb pe o porție de cartofi prăjiți cu maioneză la plic în foodcourt-ul lor preferat. Andie a formulat mai bine decât aș putea eu vreodată să aștern aici și mă voi opri acum, căci altfel sunt tentată […]
Minunat articolul…cat de adevarat!!! Imi place tare mult felul cum ti-ai transmis gandurile tale. De asta te iubesc, draga mea! Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
[…] Andie a intocmit un super meniu vegetarian de Paste, asa ca va incurajez sa aruncati un ochi si pe blogul […]
[…] Un meniu vegetarian pentru un Paste apetisant chiar si fara carne […]
[…] 8. Un meniu vegetarianpentru un Paste apetisant chiar si fara carne . […]
Sunt de acord cu articolul in general chiar daca nu sunt vegetariana dar sa spui ca a jertfi mielul este un obicei pagan este ridicol. Sacrificarea mieilor a jucat un rol foarte important în viața religioasă a evreilor si a fost instituit chiar de Dumnezeu.
În fiecare dimineață şi seară, un miel era sacrificat în templu pentru păcatele poporului (Exod 29:38-42). Aceste sacrificii zilnice, ca toate celelalte, se făceau cu scopul de a arăta oamenilor spre sacrificiul perfect al lui Hristos pe cruce. Ioan Botezătorul s-a referit la Iisus ca fiind “Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29). Deci daca suntem crestini asta sarbatorim.
Cu ocazia Pastelui, circa 4 milione de vietii, care simt durerea, se jertfesc in numele traditie si placerii gastronomice…Biserica insusi sustine ca originea este iudaica, fara baza canonica…Este imposibil ca om creștin sau pur și simplu empatic, să nu ți se rupă sufletul când treci pe lângă piețe în preajma Paștilor și auzi plânsetul micilor miei care au fost rupți de lângă mama lor și își așteaptă condamnarea la moarte.
În tradiția comunității creștine, mielul simboliza sufletul salvat de Hristos. Tăiera reprezintă un ritual care nu este necesar într-o societate modernă, care este deja cufundată în acte de violență … Cu ocazia Pastelui, celebram bunatatea nu numai pt oamenii dar toate fiintele….
Ma bucur sa citesc astfel de ganduri scrise de tine.aici insa batalia este de mult si definitiv pierduta !Oamenii de mult au alunecat in acest “malaxor”si nu stiu(si nici nu vor sa stie )de ce se nasc,de ce mor si care e rostul lor pe aici,pe planeta asta pe care au numit-o pamant !